Va multumesc pt raspunsul Dvs.Tocmai despre "gardul comun" si acordul vecinului este vorba.As avea rugamintea daca puteti sa-mi mentionati si sa-mi detaliati art din codul civil privind executia ref. la acestea.
Problema cu gardul facut de fiecare pe proprietatea lui nu cred ca este de aceeasi natura cu problema mea,intrucat la 2 terenuri adiacente ,despartite doar de o lim de proprietate aparenta -care se traseaza imptreuna cu cei de la OCPI- mi se pare mult mai logic ca gardul sa fie facut cu "mijlocul" pe lim de proprietate si ,evident, in acest caz sa existe un acord scris intre cei doi proprietari vecini.
Raman in asteptarea raspunsului Dvs si va multumesc
Codul civil - Despre zidul si santul comun
Art. 590. În orase si la tarã, orice zid care serveste de despãrtire între clãdiri sau între curte si grãdinã, si între ograde la tarã, se socoteste comun, dacã nu existã un titlu sau semn care ar proba contrariul.
Art. 591. Este semn de necomunitate când culmea zidului este dreaptã si perpendicularã despre peretele de o parte, iar despre cealaltã parte înfãtiseazã un plan înclinat; în acest caz, zidul se presupune cã apartine exclusiv proprietarului despre care existã planul înclinat.
Art. 592. Reparatia si reclãdirea zidului comun sunt în sarcina tuturor devãlmasilor, si în proportie cu dreptul fiecãruia.
Art. 593. Cu toate acestea, fiecare coproprietar al unui zid comun poate fi apãrat de a contribui la reparatii si reclãdiri, renuntând la dreptul sãu, dacã însã zidul comun nu ar sprijini vreo clãdire a sa.
Art. 594. Fiecare coproprietar poate sã zideascã în contra unui zid comun si sã bage grinzi sau legãturi în toatã grosimea zidului, lãsând 54 milimetri despre vecin, fãrã prejudiciul dreptului ce are vecinul ca sã scurteze acele grinzi pânã în jumãtatea zidului, în caz când si el ar voi a pune grinzi tot în acele locuri, sau a lipi un cos. (C. civ. 599, 610, 611)
Art. 595. Orice coproprietar poate sã înalte zidul comun, dar e dator a face singur cheltuiala înãltãrii, reparatiile de întretinere pentru partea înãltatã si totodatã pãgubirile pentru sarcina cauzatã zidului comun în proportie cu înãltimea.
Art. 596. Dacã zidul comun nu e în stare a purta greutatea înãltãrii, cel ce vrea sã-l înalte e dator a-l face din întreg, din temelie, cu cheltuiala sa, si orice adaos în grosime sã-l facã pe locul sãu.
Art. 597. Vecinul care n-a contribuit la înãltare poate câstiga dreptul de comunitate, plãtind cheltuiala pe jumãtate, precum si pretul pe jumãtate al locului ce s-ar fi întrebuintat pentru îngrosarea zidului.
Art. 598. Orice vecin al unui zid poate sã-l facã comun, în parte sau tot, plãtind stãpânului zidului jumãtate din valoarea sa, sau jumãtate din valoarea pãrtii ce vrea sã facã comunã, precum si jumãtate din valoarea locului pe care este clãdit zidul.
Art. 599. Unul din vecini nu poate gãuri zidul comun, nici sã alãture sau sã sprijine de dânsul vreo lucrare, fãrã consimtãmântul celuilalt.
În caz de împotrivire, el nu poate face aceasta fãrã a regula mai întâi prin experti mijloacele necesare pentru ca acea lucrare sã nu vateme drepturile celuilalt.
Art. 600. Fiecare poate în orase si suburbii a îndatora pe vecinul sãu, a contribui la clãdirea si repararea îngrãdirii ce desparte casele, curtile si grãdinile lor; înãltimea îngrãdirii se va hotãrî dupã regulamentele particulare sau dupã obiceiul obstesc si în lipsã de regulamente si de obicei, înãltimea zidului va fi de cel putin doi metri, socotindu-se si coama.
Art. 601. Când se reclãdeste un zid comun sau o casã, toate servitutile active si pasive se perpetuã în privirea noului zid sau a noii case, fãrã a se putea însã îngreuna, dacã reclãdirea s-a fãcut mai înainte de împlinirea prescriptiei. (C. civ. 636 si urm.).
Art. 602. Toale santurile între douã proprietãti se socotesc comune de nu va fi titlu sau semn contrariu.
Art. 603. Este semn de necomunitate când pãmântul e înãltat sau aruncat numai de o parte a santului.
Art. 604. Santul se socoteste a fi exclusiv al acelui în partea cãruia pãmântul e aruncat.
Art. 605. Santul comun trebuie întretinut cu cheltuiala comunã.
Art. 606. Orice gard ce desparte douã proprietãti se socoteste comun, afarã dacã numai una singurã din douã proprietãti va fi îngrãditã, sau de nu va fi un titlu sau posesiune îndestulãtoare care sã constate din contra.
Art. 607. Nu e iertat a sãdi arbori care cresc înalti decât în depãrtarea hotãrâtã de regulamentele particulare sau obiceiurile constante si recunoscute si în lipsã de regulamente si de obiceiuri, în depãrtare de doi metri, de la linia despãrtitoare a celor douã proprietãti pentru arborii înalti si de o jumãtate de metru pentru celelalte plantatii si garduri vii.
Art. 608. Vecinul poate cere ca arborii si gardurile vii pusi la o distantã mai micã sã se scoatã.
Acela pe a cãrui proprietate se întind crãcile arborilor vecinului poate sã îndatoreze a le tãia.
Dacã rãdãcinile se întind pe pãmântul sãu are drept a le tãia singur.
Art. 609. Arborii care se aflã în gardul comun sunt comuni ca si gardul si fiecare din ambii proprietari e în drept a cere sã-i taie.
Codul civil cu intrare in vigoare 01.oct. 2011
Art. 560. - Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligati să contribuie la grănituire
prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod
egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.
Dreptul de îngrădire
Art. 561. - Orice proprietar poate să îsi îngrădească proprietatea, suportând, în
conditiile legii, cheltuielile ocazionate.
Stingerea dreptului de proprietate
Art. 614. – Nu este permis să se facă fereastră sau deschidere în zidul comun,
decât cu acordul proprietarilor.
Art. 662. – (1) Oricare dintre vecini poate obliga pe proprietarii fondurilor
învecinate să contribuie la construirea unei despărţituri comune.
(2) În lipsa unor dispoziţii legale, a regulamentului de urbanism sau a
obiceiului locului, înălţimea zidului comun va fi stabilită de părţi, dar fără a
depăşi 2 metri, socotindu-se şi coama zidului.
Art. 666. – Vecinul care nu a contribuit la realizarea despărţiturii comune
poate dobândi un drept de coproprietate asupra despărţiturii, plătind jumătate
din valoarea actualizată a materialelor şi manoperei folosite şi, după caz,
jumătate din valoarea terenului pe care despărţitura a fost construită.
Dispoziţiile în materie de carte funciară rămân aplicabile.
avocatnet.ro explicăm legislația
Cristian Fara, Expert cadastru autorizat ANCPI / OCPI
PAUER