Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
Desi au trecut cateva zile de la intrarea in noul an , doresc tuturor sa aiba parte e un an minunat cu multa sanatate si armonie !
Bineinteles ca pentru a ne bucura de armonire, e musai sa ne descotorosim de micile probleme care ar putea apare si care ,bineinteles ca nu intarzie sa se iveasca aproape la orice pas. Asadar , va rog sa-mi dati un sfat pentru a putea depasi o astfel de problema; va multumesc anticipat!
So, sunt in momentul acesta pe cale sa-mi cumpar o casuta de vacanta la care visez de o vesnicie...E minunata e cocheta , e relativ ieftina ...ce sa zic, era aproape imposibil sa nu apara o problema. Ei , cei care vand aceasta casa , nu se mai ocupa de ea si nu au folosit-o decat foarte rar, casa fiind astfel practic nelocuita decat ocazional. Probabil speculand aceasta situatie , vecinul din fata , si-a construit o ditamai casoaia intrand practic cu aproape 2 metri in curtea viitoarei noastre casute.Acuma , ce sa zic , atat de mult imi doresc aceasta casa incat as accepta si situatia asta dar , as vrea totusi sa am o discutie cu vecinii acestia ,,invadatori" ; nu as vrea sa ma trezesc mai tarziu cu vreo alta minune.
Aceasta fiind povestea mea , as vrea sa stiu daca exista vreo lege care sa pedepseasca aceste ,, invazii''- in situatia in care casa vecinului e deja construita - si la ce pedepse se expune cel ce incalca in acest mod o proprietate privata.
Sper ca nu v-am incarcat cu prea multe detalii si astept cu nerabdare un raspuns !!!
Uite ce zice Codul Civil... dar mai trebuie facut ceva research in legislatia specifică construcţiilor... legea 50/1991 de ex.
Cum sunt desparţite construţiile? Cum se manifestă mai exact invazia asta de 2 metri...
Despre zidul si santul comun
Art. 590. În orase si la tarã, orice zid care serveste de despãrtire între clãdiri sau între curte si grãdinã, si între ograde la tarã, se socoteste comun, dacã nu existã un titlu sau semn care ar proba contrariul.
Art. 591. Este semn de necomunitate când culmea zidului este dreaptã si perpendicularã despre peretele de o parte, iar despre cealaltã parte înfãtiseazã un plan înclinat; în acest caz, zidul se presupune cã apartine exclusiv proprietarului despre care existã planul înclinat.
Art. 592. Reparatia si reclãdirea zidului comun sunt în sarcina tuturor devãlmasilor, si în proportie cu dreptul fiecãruia.
Art. 593. Cu toate acestea, fiecare coproprietar al unui zid comun poate fi apãrat de a contribui la reparatii si reclãdiri, renuntând la dreptul sãu, dacã însã zidul comun nu ar sprijini vreo clãdire a sa.
Art. 594. Fiecare coproprietar poate sã zideascã în contra unui zid comun si sã bage grinzi sau legãturi în toatã grosimea zidului, lãsând 54 milimetri despre vecin, fãrã prejudiciul dreptului ce are vecinul ca sã scurteze acele grinzi pânã în jumãtatea zidului, în caz când si el ar voi a pune grinzi tot în acele locuri, sau a lipi un cos. (C. civ. 599, 610, 611)
Art. 595. Orice coproprietar poate sã înalte zidul comun, dar e dator a face singur cheltuiala înãltãrii, reparatiile de întretinere pentru partea înãltatã si totodatã pãgubirile pentru sarcina cauzatã zidului comun în proportie cu înãltimea.
Art. 596. Dacã zidul comun nu e în stare a purta greutatea înãltãrii, cel ce vrea sã-l înalte e dator a-l face din întreg, din temelie, cu cheltuiala sa, si orice adaos în grosime sã-l facã pe locul sãu.
Art. 597. Vecinul care n-a contribuit la înãltare poate câstiga dreptul de comunitate, plãtind cheltuiala pe jumãtate, precum si pretul pe jumãtate al locului ce s-ar fi întrebuintat pentru îngrosarea zidului.
Art. 598. Orice vecin al unui zid poate sã-l facã comun, în parte sau tot, plãtind stãpânului zidului jumãtate din valoarea sa, sau jumãtate din valoarea pãrtii ce vrea sã facã comunã, precum si jumãtate din valoarea locului pe care este clãdit zidul.
Art. 599. Unul din vecini nu poate gãuri zidul comun, nici sã alãture sau sã sprijine de dânsul vreo lucrare, fãrã consimtãmântul celuilalt.
În caz de împotrivire, el nu poate face aceasta fãrã a regula mai întâi prin experti mijloacele necesare pentru ca acea lucrare sã nu vateme drepturile celuilalt.
Art. 600. Fiecare poate în orase si suburbii a îndatora pe vecinul sãu, a contribui la clãdirea si repararea îngrãdirii ce desparte casele, curtile si grãdinile lor; înãltimea îngrãdirii se va hotãrî dupã regulamentele particulare sau dupã obiceiul obstesc si în lipsã de regulamente si de obicei, înãltimea zidului va fi de cel putin doi metri, socotindu-se si coama.
Art. 601. Când se reclãdeste un zid comun sau o casã, toate servitutile active si pasive se perpetuã în privirea noului zid sau a noii case, fãrã a se putea însã îngreuna, dacã reclãdirea s-a fãcut mai înainte de împlinirea prescriptiei. (C. civ. 636 si urm.).
Art. 602. Toale santurile între douã proprietãti se socotesc comune de nu va fi titlu sau semn contrariu.
Art. 603. Este semn de necomunitate când pãmântul e înãltat sau aruncat numai de o parte a santului.
Art. 604. Santul se socoteste a fi exclusiv al acelui în partea cãruia pãmântul e aruncat.
Art. 605. Santul comun trebuie întretinut cu cheltuiala comunã.
Art. 606. Orice gard ce desparte douã proprietãti se socoteste comun, afarã dacã numai una singurã din douã proprietãti va fi îngrãditã, sau de nu va fi un titlu sau posesiune îndestulãtoare care sã constate din contra.
Art. 607. Nu e iertat a sãdi arbori care cresc înalti decât în depãrtarea hotãrâtã de regulamentele particulare sau obiceiurile constante si recunoscute si în lipsã de regulamente si de obiceiuri, în depãrtare de doi metri, de la linia despãrtitoare a celor douã proprietãti pentru arborii înalti si de o jumãtate de metru pentru celelalte plantatii si garduri vii.
Art. 608. Vecinul poate cere ca arborii si gardurile vii pusi la o distantã mai micã sã se scoatã.
Acela pe a cãrui proprietate se întind crãcile arborilor vecinului poate sã îndatoreze a le tãia.
Dacã rãdãcinile se întind pe pãmântul sãu are drept a le tãia singur.
Art. 609. Arborii care se aflã în gardul comun sunt comuni ca si gardul si fiecare din ambii proprietari e în drept a cere sã-i taie.
SECTIUNEA II
Despre distanta si lucrãrile intermediare cerute pentru oarecare constructii
Art. 610. Cel ce face un put sau o privatã lângã un zid fie comun sau nu;
cel ce vrea sã clãdeascã un cãmin sau vatrã, o fierãrie, un cuptor sau o sobã, sã-i înlãture un ocol de vite, sau cel ce vrea sã puie lângã zid un magazin1 de sare, sau grãmezi de materii corozive;
e îndatorat sã lase depãrtarea prescrisã de regulamente si obiceiuri particulare asupra unor asemenea obiecte, sau sã facã lucrãrile prescrise de aceleasi legi si regulamente spre a nu aduce vãtãmare vecinului.
A se vedea:
- Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 pentru autorizarea executãrii constructiilor si unele mãsuri pentru realizarea locuintelor, republicatã (M. Of. nr. 3 din 13 ianuarie 1997)
SECTIUNEA III
Despre vederea în proprietatea vecinului
Art. 611. Unul din vecini nu poate face, fãrã consimtãmântul celuilalt, nici într-un chip, fereastrã sau deschidere într-un zid comun.
Art. 612. Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietãtii îngrãdite sau neîngrãdite a vecinului sãu, de nu va fi o distantã de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi si proprietatea vecinã.
Art. 613. Nimeni nu poate avea vederi piezis pe proprietatea vecinului de nu va fi o distantã de sase decimetri.
Art. 614. Distanta de care este vorba în cele douã articole precedente se socoteste de la fata zidului, pe care s-a deschis vederea, si, de vor fi balcoane sau alte asemenea, de la linia lor cea dinafarã, pânã la linia de despãrtire a celor douã proprietãti.
SECTIUNEA IV
Despre picãtura stresinilor
Art. 615. Tot proprietarul este dator a-si face streasina casei sale astfel încât apele din ploi sã se scurgã pe terenul sãu, sau pe ulite, iar nu pe locul vecinului sãu.
A se vedea nota de sub art. 610.
Tot servituti...
Sara^
eu si verisoara mea avem de la tati mostenire o suprafata de pamant care este formata din o casa, gradina de pe langa casa si livada cu meri. Jumatate de casa, ... (vezi toată discuția)
Gard comun
PAUER
EU SI VECINUL AVEM UN GARD COMUN,CARE DIN CAUZA UNOR NEINTELEGERI,TREBUIE INCHIS PT. A-MI PROTEJA INTIMITATEA SI PT. A NU DA PRILEJUL UNOR NOI DISPUTE. GARDUL ... (vezi toată discuția)
avocatnet.ro explicăm legislația
o_mores, utilizator
Sara^