avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 145 soluții astăzi
Forum Discuţii diverse Discuţia la modă Un om , un roman , o lectie de viata
Discuție deschisă în Discuţia la modă

Un om , un roman , o lectie de viata

Toata lumea romaneasca fost profund impresionata de tragicul accident suferit de fotbalistul roman Mihai Nesu.
In fapt , la un antrenament desfasurat la echipa sa de club F.C.Utrecht , fotbalistul s-a ciocnit de un coechipier al sau si a ramas paralizat , in ciuda interventiei medicilor olandezi.
Fotbalistul se afla in recuperare la spitalul din orasul olandez Utrecht si din 10 mai 2011 (data producerii accidentului) pana in prezent acesta este imobilizat miscandu-si cu destula greutate , doar mana dreapta.
Atat lumea sportiva cat si simplii romani au manifestat o puternica solidaritate cu acest tanar sportiv , al carui viitor , la aceasta ora , pare a fi compromis definitiv.
Recent un mare jurnalist sportiv , dl.Catalin Tolontan s-a deplasat la Utrecht , unde o noapte intreaga a stat in spital alaturi de Mihaita Nesu si i-a luat un interviu care consider eu ca poate fi o lectie de viata pentru toti romanii.
Voi incerca sa spicuiesc din acest interviu , care se intinde pe mai multe pagini de ziar , pentru ca rar mi-a fost dat sa vad o astfel de personalitate umana , pentru ca rar mi-a fost dat sa vad cum un om , dupa o atat de grea suferinta , nu a fost strivit de durere si sau de eventuale traume psihice .
Mai mult decat atat , din spusele sportivului ardelean de 28 de ani razbat cu pregnanta optimismul ponderat , inteligenta si serenitatea.
Scrie Catalin Tolontan , autorul interviului la inceputul partii a doua a acestuia , al carui titlu este dat chiar de una dintre afirmatiile sportivului roman "Noaptea visez ca merg din nou"

Un sportiv de 28 de ani a suferit un accident stupid la antrenament acum 4 luni. Nu-şi poate mişca decît capul şi mîna dreaptă, dar şi aceasta incomplet. ªi totuşi, îşi poartă suferinţa cu un optimism lucid.
E o versiune cosmetizată a vieţii, obţinută printr-o chirurgie jurnalistică de imagine? Nu! Nu e aşa! Sau nu e Mihai Neşu aşa.
Nu înfrumuseţez şi nu omit nimic din detaliile vieţii fostului fotbalist al Stelei, al lui FC Utrecht şi al echipei naţionale, aşa cum am ajuns să le cunosc, incomplet, desigur. Scriu despre o viaţă dusă sub anonimat, Mihai e înregistrat la clinică sub un amuzant nume olandez de familie tocmai ca să nu fie în atenţia nimănui! Scriu despre o viaţă în care Mihai stă conectat cu ceilalţi printr-un iPhone pe care-l comandă cu gura, “o propunere a mea, pe care mi-a executat-o omul de la Servicii Inovative şi Tehnice din clinică”. Există aşa ceva!
Iar dacă există un om angajat de spital ca să se ocupe cu inovaţiile pentru bolnavii paralizaţi, atunci veţi înţelege mai uşor fiecare dintre poveştile pe care Mihai Neşu a decis să le spună cititorilor Gazetei.
ªi apropo de înfrumuseţare. Ieri a sosit un mesaj de la un cititor din Londra: “Mihai Neşu pare extraordinar nu atît pentru că e optimist, ci pentru că e reflexiv. Oamenii care se gîndesc atent şi profund la ei, la ceilalţi şi la lume sînt speciali”.


Spune Mihaita Nesu :


“Sincer, nu mă mai gîndesc că voi juca fotbal vreodată! Iubesc fotbalul, sînt fericit că am făcut-o timp de zece ani, dar şi dacă m-aş reface, nu aş mai juca. Aşteptările mele sînt altele”
“Normal că sper să mă fac bine ca înainte, dar şi jumătate dacă mă fac bine, tot voi fi fericit. Măcar să nu mai am nevoie de asistenţă ca să mă dau jos din pat. Deja ar fi un pas mare să-mi folosesc braţele”

“Realitatea e că am văzut cu ochii mei ceea ce din afară părea incredibil. Oamenii de aici care-şi pot folosi braţele, chiar şi fără să meargă, fac aproape orice făceau şi înainte de accidente”

“Visez noaptea, mereu am visat. Acum visez că merg. Mă visez normal, nu m-am visat deloc lunile astea aşa cum sînt acum. Știu că oamenii visează că zboară, dar subconştientul meu s-o adaptat. Visez că merg”

Despre terapie si despre oamenii cu dizabilitati :

Ce fel de terapie faci?
- Păi, depinde. Terapie fizică, fizioterapie cum ar veni, cu exerciţii. Apoi ergoterapie, unde facem şi exerciţii, dar şi vorbim. Vorbim despre cum vreau să arate casa mea, cum o pot amenaja ca să-mi fie utilă, vorbim despre viitor. Aici încearcă să te ajute pe toate planurile, cum ar veni. Că de aia m-am şi supărat odată. Am citit pe net cum zic unii din România despre mine că e posibil să rămîn legumă toată viaţa. Păi, aici, în Olanda, legume ca mine, aşa, sînt directori de bănci! Cînd eşti director de bancă nu pot să zici că eşti o legumă.
(Îi curg lacrimile, nişte lacrimi care se formează invizibil de sub cuta pleoapelor şi se scurg apoi, trase de gravitaţie, spre pomete, traversează faţa şi ajung pe cearşaf, nelăsînd nici o urmă în drumul lor. Îl priveşti pe bărbat şi te gîndeşti că, neînsoţite de gesticulaţia dramatică a corpului, lacrimile omului par un soi de fenomen natural, ca ploaia care bate dincolo de geamuri, pe Rembrandtkade, bineînţeles!, aşa se numesc parcă jumătate din străzile din Olanda)


Despre credinta si viata :

Ce supraevaluăm în viaţă?
- (Zîmbeşte şi plînge în acelaşi timp) Multe lucruri le considerăm prea importante. Ne consumăm pentru lucruri mărunte şi ne încărcăm mintea. Eu, în situaţia mea, pot spune că am ajuns să văd că să fii normal i-o binecuvîntare. Atîta lucru: să fii normal şi să trăieşti.
- În ce crezi, Mihai? (Colega mea Maria Andrieş îmi dăduse întrebarea)
- În Dumnezeu, acelaşi pentru noi toţi. Diferenţa de religie a născut războaie, dar, pentru mine, Dumnezeu e unul singur. Eu sînt greco-catolic, Maria este penticostală, dar ne rugăm împreună. Am fost la un pastor chiar aici, la un centru creştin mega renumit. Eu cred că toţi avem nevoie de Dumnezeu: creştini, budişti sau musulmani.
- Eşti OK, Mihai?
- Mă gîndeam. Cîteodată nu înţeleg de ce se întîmplă chestiile astea. Cel mai mult nu înţeleg la copii. Ce vină au ei? De ce se nasc aşa bolnavi, săracii? Că eu am avut, na, pot să zic că de ce am băgat alunecare?! Poţi să găseşti un motiv că m-am accidentat. Dar un copil care abia s-a născut?
- ªi ai un răspuns?
- Poate. Există Dumnezeu şi aicea nu e Raiul ca să fie toate bune şi frumoase. Da’ unele lucruri chiar nu merită să li se întîmple oamenilor respectivi. Accidente se pot întîmpla că e liberul arbitru şi te lasă Dumnezeu să faci şi ce gîndeşti! Dar apoi îţi mai dă o şansă.

Eu cred ca un baiat tanar caruia suferinta i-a curmat prematur carierea sportiva , o persoana , care sufera enorm si al carei viitor este pus sub semnul intrebarii de o paralizie nemiloasa , ne invata pe toti cat de pretioasa este viata , dar mai ales ne invata sa fim oameni adevarati.
Cred ca un popor care de mai mult de 20 de ani duce o lipsa acuta de eroi si de modele pentru tanara generatie , ar putea dupa atata timp sa ne ofere un exemplu de omenie , sinceritate si puritate sufleteasca .
Eu cred ca afirmatiile tanarului sportiv se pot constitui intr-o adevarata lkectie de viata.
Sanatate Mihaita Nesu si iti multumim pentru ca ne-ai readus in minte si in fata ochilor niste adevaruri , pe care prinsi in tumultul si avatarurile vietii , de multe ori le-am uitat.
Cel mai recent răspuns: elena138 , utilizator 00:03, 17 Octombrie 2011
Multumesc, @r.gabi.
Nu stiam despre acest caz, probabil ca o consecinta a faptului ca nu am mai urmarit presa, de nici un fel.
Interviul este bine facut, dar mai ales apt sa stoarca lacrimi.Eu ma bucur ca dvs., @r. gabi, ati deschis acest subiect.Fiindca am avut ocazia sa citesc cu aceasta ocazie si opiniile colegilor , pe care le gasesc deosebite, si , inca odata , vreau sa ii asigur de prietenia si admiratia mea.
Nu am sa scriu mult, insa vreau sa mai spun ca, dincolo de sau in pofida faptului ca peste tot exista oameni aflati in situatii similare fotbalistului, aceia nu pot si nu au cum sa fie mediatizati.Asa sunt regulile facute, pentru a putea deveni erou trebuie sa fi facut ceva bun pentru tara sau macar pentru comunitatea in care traiesti .Acest fotbalist a facut ceva, si e absolut firesc sa se bucure de atentia presei, de solidaritatea noastra.Fara a presupune ca noi nu suntem interesati si de soarta unor anonimi aflati in situatii similare, ca nu empatizam cu ei. Doar ca nu ii stim, ii putem sti atunci cand unii dintre ei, accepta ca rudele lor sa mearga la un post tv . si sa solicite donatii pentru ca ei sa sa se poata trata, sau macar sa incerce.
Este neindoios faptul ca intr-un fel avem nevoie de eroi .Desigur ca nu ne dorim sa se intample nmic rau care sa-i transforme in eroi.Insa se intampla , si atunci se mai naste un erou cu care solidarizam in suferinta lui.
Este foarte trist ce i s-a intamplat acestui fotbalist.Fara a presupune ca este cu mult mai trist decat alte zeci de mii de povesti similare despre care nu stim.
De foarte multi ani imi e dat ca uneori sa intalnesc in cale o femeie careia ii lipsesc ambele brate.Are aruncata peste umeri o jacheta, iar de restul unuia dintre brate are mereu agatata o sacosa. M-am intrebat adesea daca are pe cineva care sa ii arunce jacheta pe umeri si sa ii agate sacosa de acel rest de brat.Apoi , m-am mai intrebat daca are pe cineva nu doar pentru asta, ci pentru atatea alte lucruri imposibil de facut in lipsa bratelor.Cum se spala, cum isi poate masa un loc dureros, cum isi poate sterge o lacrima ,etc. Si totusi, am vazut-o mereu cu zambetul pe buze. Iar acest zambet al ei mi-a confirmat faptul ca daca ne gasim resuresele necesare putem merge mai departe , chiar in lipsa unor parti ale corpului, nevitale , si ca viata trebuie pretuita , ca oamenii care le sunt aproape in astfel de situatii acestor oameni sunt ei insisi niste eroi .


Sunt de acord ca exista mii de oameni , unii cu suferinte deosebit de mari , oameni saraci si cu probleme , care din nefericire , nu au cum sa devina persoane publice si isi duc suferinta in tacere si cu demnitate.
Eu cred ca mesajul meu a fost gresit inteles , eu nu am vrut sa scot in evidenta suferinta lui Mihai Nesu , ci modul in care gandeste un om atat de afectat .
Faptul ca acesta este persoana publica , ca este un sportiv cunoscut , este cu totul alta problema.
In Romania , oamenii cu dizabilitati , sunt si ei pe acolo , pe undeva , pe la "si altele/diverse" in orice hotarari politice sau administrative care se iau, nu discutam despre grija statului sau despre o politica de protectie sociala cvasi inexistenta.
Am vrut de asemeni sa scot in evidenta faptul ca M.Nesu , isi pastreaza intacta credinta , dupa un asemenea accident , dar mai ales faptul ca in ciuda tuturor antagonismelor existente in lumea contemporana , crede in existenta unui singur Dumnezeu
Credeti-ma , ca simpla persoana , ca am trecut prin destul de multe in viata ca sa fiu atat de "lacrimogen' , cum li s-ar parea unora si ca este departe de mine ideea de a contribui in vreun fel la ratingul cuiva.
Cred ca aceste precizari erau necesare tocmai pentru ca mesajul pe care am vrut sa il transmit sa fie interpretat la justa sa semnificatie.

Nu cred ca vrea cineva sa spuna ca ati dori dumneavoastra rating...:)
Ce am incercat eu sa spun este ca reporterul respectiv a incercat sa .... Mie mi se pare abuz, pentru ca in astfel de momente nu vrei ca oamenii cu care ai vreo relatie sa te compatimeasca. Orice umbra de compatimire doare. Asta incerc sa spun. Este lucid, deci demnitatea sa are de suferit. Nimeni nu are dreptul sa-i sporeasca suferinta prezentand un om neputincios, care a fost pana nu demult intr-un anume fel.
S-a inregistrat sub identitate falsa, nu se intreaba nimeni de ce? Chiar daca din afara pare ca ajuta o astfel de implicare, in interior face rau. E chiar sfidator sa-i descrii momentele de slabiciune. Cred ca nu intelegeti, iertati-ma, dar nu-i face bine publicitatea acum.
Credinta este credinta, iar astfel de momente o valorifica. Exista un singur Dumnezeu, al nostru, al tuturor, si avem nevoie sa credem. Adevarul este ca acum exista doar ei doi: Mihai si Dumnezeu. Noi, ceilalti, suntem intrusi. Acest aspect doresc sa-l subliniez.
Nu acest moment, al suferintei, il face erou. Haideti sa-l ajutam sa-si revina respectandu-i demnitatea!
Ultima modificare: Sâmbătă, 17 Septembrie 2011
elena138, utilizator
Inregistrarea sub alt nume a fost facuta, tocmai pentru a nu fi vizitat si tracasat de presa si aceasta inregistrare a fost facuta de clubul sau si nu de jucator care la ora internarii in spital ,in situatia in care se gasea , nu cred ca se gandea la o astfel de problema
Repet , referirile mele cu privire la acest caz in postarea mea , au fost facute , tocmai pentru a scoate in evidenta gandirea unei persoane aflate in suferinta , suferinta care ii va afecta viata in mod serios.
In mod cert nu am cautat sa obtin un"oftat" sau macar o solidarizare , fie ea si de forma , in legatura cu situatia in care se afla acest fotbalist


Interesant este ca el la un moment dat ,inainte de a suporta acest accident , a contribuit financiar , in anul 2006 la operarea in China a unei persoane care suferise un accident asemanator.
Acea persoana astazi aflata intr-un carut de invalizi , dar care a progresat datorita tratamentelor , doreste sa imprumute bani de la banca pentru a merge la el , in Olanda sa ii spuna macar o vorba de alinare.
Aici este vorba despre omenie , recunostinta si solidaritate.
Cred ca este important sa fim oameni , dar mai ales sa fim solidari , cu semenii nostri aflati in suferinta , indiferent daca acestia sunt sau nu persoane publice.
Ultima modificare: Sâmbătă, 17 Septembrie 2011
Radu Gabrian, Mediator
va reusi sa mearga.....o sa vedeti si stiti de ce?pentru ca are putere interioara solida, credinta.....si crede in puterea gandului .multa sanatate .

Alte discuții în legătură

Respectul nostru si sincere condoleante poloniei indoliate Radu Gabrian Radu Gabrian Chiar daca tarziu, pentru ca am decis sa respect doliul si durerea unui popor greu incercat de istorie,voi scrie cateva cuvinte,la care doresc,daca se poate ... (vezi toată discuția)
Solidaritatea la romani Radu Gabrian Radu Gabrian Sa fi solidar cu aproapele tau. Care aproape ? Ne mai impresioneaza ceva sau cineva intr-o societate de consum,care ne invata cum sa fim oportuunisti ... (vezi toată discuția)
Discursul regelui Ares-3 Ares-3 In semn de respect pentru istoria poporului roman (sintagma aproape demonetizata pentru ca face parte in anumite ocazii din discursuri goale ca si mesaj) si ... (vezi toată discuția)