avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 638 soluții astăzi

Curs practic: Cum aplicăm TVA la tranzacții cu servicii și bunuri în UE/non-UE? | Lector: Delia Cataramă - Tax Partner, Viboal FindEx. Vezi agenda și participă → 

Forum Discuţii juridice Legislaţie europeană, CEDO, UE, ... Drepturile ce pot fi exercitate la nivelul U.E.
Discuție deschisă în Legislaţie europeană, CEDO, UE, proceduri europene

Drepturile ce pot fi exercitate la nivelul U.E.

Exercitaţi-vă drepturile
--------------------------------------------------------------------------------



Dreptul european acordă drepturi şi impune obligaţii nu doar statelor membre, ci şi cetăţenilor şi întreprinderilor care sunt vizaţi direct de anumite norme. Face parte integrantă din sistemul juridic al statelor membre care răspund, în primul rând, de aplicarea corectă a acestor reglementări. Prin urmare, sunteţi îndreptăţit să vă aşteptaţi ca autorităţile naţionale de pe tot teritoriul Uniunii Europene să aplice corect drepturile care vă revin în calitate de cetăţeni europeni.

Orice persoană poate înainta Comisiei o plângere formulată împotriva unui stat membru prin care să denunţe o măsură (legislativă, normativă sau administrativă) sau o practică pe care o consideră contrară unei dispoziţii sau unui principiu aparţinând dreptului Uniunii. Nu trebuie să dovediţi că aveţi interesul de a acţiona sau că sunteţi direct vizat de cazul respectiv de încălcare a dreptului european pe care îl invocaţi. Pentru a fi luată în considerare, plângerea trebuie să se refere la o încălcare a dreptului Uniunii Europene de către un stat membru, deci nu poate să aibă ca obiect un litigiu de natură privată.

1. Depunerea plângerii
2. Procesarea plângerii
3. Căi de atac la nivel naţional
4. Garanţii administrative
5. Protecţia reclamantului şi datele cu caracter personal
6. Recurgerea la Ombudsmanul European



1. Depunerea plângerii


Plângerile trebuie transmise în scris, prin poştă, fax sau e-mail.

Este foarte important ca dosarul să fie complet şi exact. Pentru aceasta, trebuie să cuprindă în special faptele care îi sunt imputate statului membru în cauză, demersurile pe care le-aţi întreprins, indiferent de nivelul la care aţi ajuns şi, dacă este posibil, dispoziţiile dreptului Uniunii care consideraţi că au fost încălcate şi informaţii privind existenţa unei eventuale finanţări europene. Demersul efectuat în scris, care denunţă măsuri sau acţiuni contrare dreptului Uniunii întreprinse în statele membre, este analizat în termen de o lună pentru a se stabili dacă îndeplineşte criteriile necesare pentru ca plângerea să fie considerată valabilă.

Întreaga corespondenţă adresată Secretariatului General al Comisiei Europene, face obiectul unei prime confirmări de primire în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii, conform normelor de bună conduită administrativă. În cazul în care are îndoieli privind natura unei corespondenţe, Secretariatul General al Comisiei Europene se consultă cu serviciul sau serviciile implicate în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii.

Orice corespondenţă care ar putea fi prelucrată ca plângere este înregistrată într-o bază de date gestionată de Secretariatul General al Comisiei Europene.

Corespondenţa şi/sau plângerea vor fi analizate, sub aspectul fondului, de direcţiile generale şi de serviciile Comisiei Europene.

În cazul unui număr mare de plângeri pe aceeaşi temă, acestea vor primi un număr unic la înregistrarea de către Comisia Europeană.
2. Procesarea plângerii


Procedura de încălcare a dreptului Uniunii Europene cuprinde următoarele faze:

2.1. Faza de investigare

În urma plângerii pe care aţi depus-o, poate fi necesară obţinerea unor informaţii suplimentare, pentru a se stabili faptele şi chestiunile de natură juridică referitoare la dosarul dumneavoastră.

În cazul în care ia legătura cu autorităţile statului membru împotriva căruia aţi formulat plângere, Comisia Europeană nu vă va divulga identitatea, decât dacă v-aţi dat acordul în mod expres în acest sens.

Dacă este cazul, veţi fi invitat să furnizaţi şi alte informaţii.

În urma analizării faptelor şi pe baza regulilor şi a priorităţilor stabilite de Comisia Europeană pentru iniţierea şi continuarea procedurilor de încălcare a dreptului Uniunii Europene, serviciile Comisiei Europene vor aprecia dacă se va da sau nu curs plângerii dumneavoastră.

2.2. Iniţierea procedurii de încălcare a dreptului Uniunii Europene contacte oficiale între Comisia Europeană şi statul membru în cauză

În cazul în care Comisia Europeană constată existenţa unei posibile încălcări a dreptului Uniunii care ar justifica iniţierea unei proceduri în acest sens, aceasta va adresa statului membru vizat o scrisoare de „somare”, invitându-l să aducă observaţii într-un termen stabilit.

Statul membru trebuie să ia poziţie cu privire la elementele de fapt şi de drept pe care Comisia Europeană îşi fundamentează decizia de a iniţia procedura de încălcare a dreptului Uniunii Europene.

Pe baza răspunsului primit de la statul membru în cauză sau în absenţa unui răspuns, Comisia Europeană poate decide să îi trimită un „aviz motivat”, în care îşi va expune în mod clar şi definitiv motivele pentru care consideră că a avut loc o încălcare a dreptului Uniunii. Prin acest aviz, statul membru este somat să se conformeze dreptului european într-un temen dat (în mod normal, două luni).

Aceste contacte oficiale îşi propun să stabilească dacă a existat într-adevăr o încălcare a dreptului Uniunii şi, eventual, să încerce remedierea situaţiei în acest stadiu, fără a fi nevoie să se recurgă la Curtea de Justiţie.

În funcţie de răspuns, Comisia Europeană poate decide, de asemenea, să nu continue procedura de încălcare, de exemplu atunci când statul membre se obligă, într-un mod care este credibil, să îşi modifice legislaţia sau procedurile utilizate de administraţia sa. Majoritatea cazurilor pot fi soluţionate în acest fel.

2.3. Sesizarea Curţii de Justiţie

Dacă statul membru respectiv nu se conformează avizului motivat, Comisia Europeană poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie.

Curtea se pronunţă asupra acţiunii în justiţie, în medie, în termen de doi ani.

Hotărârile Curţii de Justiţie sunt diferite de cele pronunţate de tribunalele naţionale.

În ultima etapă a procedurii, Curtea de Justiţie pronunţă o hotărâre prin care constată (sau nu) existenţa încălcării.

Curtea de Justiţie nu poate hotărî anularea unei dispoziţii naţionale contrare dreptului Uniunii Europene, nu poate forţa o administraţie naţională să răspundă cererii unei persoane fizice şi nici nu poate să oblige un stat membru la plata de despăgubiri către o persoană care a suferit prejudicii în urma aplicării unei măsuri care încalcă dreptul european.

Statul membru condamnat de Curtea de Justiţie va avea sarcina de a lua măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii, în special în vederea soluţionării litigiului care se află la originea procedurii.

Dacă statul membru nu se conformează hotărârii, Comisia poate sesiza din nou Curtea de Justiţie şi poate să oblige statul membru la plata unei penalităţi cu titlu cominatoriu şi/sau a unei sume forfetare.

3. Căi de atac la nivel naţional
Instanţele administrative sau judiciare naţionale au sarcina de a asigura respectarea dreptului Uniunii de către autorităţile statelor membre.

Orice persoană care consideră că o măsură (legislativă, normativă sau administrativă) sau o practică administrativă este contrară unui principiu de drept european este invitată, înainte sau în paralel cu depunerea unei plângeri pe lângă Comisia Europeană, să se adreseze instanţelor administrative sau judiciare naţionale (inclusiv avocatului poporului) şi/sau să recurgă la procedurile de arbitraj şi de conciliere disponibile.

Comisia Europeană vă sfătuieşte să utilizaţi şi căile de atac la nivel administrativ, judiciar sau de alt tip prevăzute de dreptul naţional, date fiind avantajele pe care le puteţi obţine în acest fel.

Dacă recurgeţi la căile de atac existente pe plan naţional, aţi putea să vă susţineţi drepturile într-un mod mai direct şi mai personalizat decât în cazul unei proceduri de încălcare a dreptului Uniunii Europene formulate de Comisia Europeană, care poate dura destul de mult.
Doar judecătorii naţionali au puterea de a adresa somaţii administraţiei şi de a anula o decizie naţională.
De asemenea, doar judecătorii naţionali sunt cei care, dacă este cazul, pot condamna statul membru în cauză la despăgubirea persoanelor fizice care au suferit daune în urma încălcării, de către acesta, a dreptului Uniunii Europene.

4. Garanţii administrative

Următoarele garanţii administrative sunt prevăzute în favoarea dumneavoastră.

a) După înregistrarea la Secretariatul General al Comisiei Europene, plângerea dumneavoastră va primi un număr oficial, care va fi menţionat în confirmarea de primire şi în toată corespondenţa ulterioară.
Atribuirea acestui număr oficial nu înseamnă, neapărat, că va fi iniţiată o procedură de încălcare împotriva statului membru în cauză.

b) În măsura în care vor trebui să intervină pe lângă autorităţile statului membru care face obiectul plângerii, serviciile Comisiei Europene vor face acest lucru respectându-vă alegerea în ceea ce priveşte confidenţialitatea identităţii dumneavoastră. În cazul în care nu v-aţi făcut cunoscută opţiunea, serviciile Comisiei Europene vor presupune că aţi ales ca plângerea dumneavoastră să fie tratată în mod confidenţial.

c) Comisia depune toate eforturile pentru a lua o decizie privind fundamentarea dosarului (iniţierea unei proceduri privind încălcarea dreptului Uniunii Europene sau clasarea dosarului) în termen de 12 luni de la data înregistrării plângerii la Secretariatul General.

d) În cazul depăşirii acestui temen, serviciul Comisiei care răspunde de dosarul având ca obiect încălcarea dreptului Uniunii Europene vă informează în scris, la cererea dumneavoastră [vă atragem atenţia asupra faptului că versiunile în limbile engleză şi suedeză ale punctului 8 din comunicarea Comisiei cu privire la relaţiile cu reclamantul în materie de încălcare a dreptului Uniunii Europene diferă, din greşeală, de alte versiuni lingvistice în care se menţionează că această informare se face la cererea reclamantului]. Dacă serviciul responsabil intenţionează să propună Comisiei Europene clasarea dosarului, veţi fi informat în prealabil. Serviciile Comisiei vă vor vor informa în mod constant cu privire la derularea unei eventuale proceduri privind încălcarea dreptului Uniunii Europene.

5. Protecţia reclamantului şi datele cu caracter personal

Comunicarea către statul membru a identităţii şi a datelor transmise de reclamant, sunt supuse acordului prealabil al acestuia, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date şi prevederilor regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului Uniunii Europene şi al Comisiei Europene.

6. Recurgerea la Ombudsmanul European

În cazul în care reclamantul consideră că plângerea sa nu a fost prelucrată în mod corespunzător de către Comisia Europeană, fiind ignorată una din prezentele măsuri, acesta se poate adresa Ombudsmanului European în condiţiile prevăzute de articolele 24 şi 228 din TFUE.

Pentru o descriere completă a procedurilor şi a termenelor aplicabile, sunteţi invitat să consultaţi comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi către Ombudsmanul European, cu privire la relaţiile cu reclamantul în materie de încălcare a dreptului Uniunii Europene [COM(2002) 141 final].

Încălcări ale dreptului Uniunii Europene
--------------------------------------------------------------------------------



Fiecare stat membru este responsabil de punerea în aplicare a dreptului Uniunii (transpunere în termenele stabilite, armonizare şi aplicare corectă) în cadrul sistemului juridic naţional. În temeiul tratatelor, Comisia Europeană veghează la corecta aplicare a dreptului Uniunii. Prin urmare, în cazul în care un stat membru nu respectă dispoziţiile acestuia, Comisia dispune de puteri proprii (acţiune în neîndeplinirea obligaţiilor) prevăzute de articolele 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi 141 din Tratatul CEEA, pentru a încerca să pună capăt acestei încălcări a dreptului Uniunii şi, după caz, poate sesiza Curtea de Justiţie.

Neîndeplinirea obligaţiilor înseamnă nerespectarea de către un stat membru a obligaţiilor care îi revin în temeiul dreptului Uniunii. Aceasta poate lua forma unei acţiuni sau a unei omisiuni. Prin stat se înţelege statul membru care a încălcat dreptul Uniunii, oricare ar fi autoritatea centrală, regională sau locală responsabilă de neîndeplinirea obligaţiilor.

În cadrul acţiunii în neîndeplinirea obligaţiilor, Comisia Europeană lansează, mai întâi, o procedură administrativă denumită „procedură de încălcare” a dreptului UE sau „procedură precontencioasă”. Obiectivul acestei proceduri este conformarea, de bună voie, a statului membru la cerinţele prevăzute de dreptul Uniunii.

Această procedură are mai multe etape şi poate fi precedată de o fază de analiză sau de examinare, în special în cazul procedurilor de încălcare a dreptului Uniunii iniţiate pe baza unor plângeri.

Somarea reprezintă prima etapă a fazei precontencioase, în cursul căreia Comisia Europeană solicită unui stat membru să îi comunice, până la o anumită dată, observaţiile sale referitoare la o problemă de aplicare a dreptului Uniunii.

Avizul motivat îşi propune să stabilească poziţia Comisiei Europene faţă de încălcarea dreptului Uniunii şi să determine obiectul eventualei acţiuni în neîndeplinirea obligaţiilor, fiind însoţit de invitaţia de a pune capăt acestei încălcări până la o dată stabilită. Avizul motivat trebuie să conţină o prezentare coerentă şi detaliată a motivelor care au condus Comisia Europeană la concluzia că statul în cauză nu şi-a îndeplinit una dintre obligaţiile care îi revin în baza tratatului.

Sesizarea Curţii de Justiţie iniţiază faza contencioasă.

Conform unei jurisprudenţe constante a Curţii de Justiţie, Comisia Europeană dispune de putere discreţionară în ceea ce priveşte lansarea procedurii de încălcare a dreptului Uniunii şi sesizarea Curţii, inclusiv în momentul introducerii acţiunii în neîndeplinirea obligaţiilor.

Alte discuții în legătură

Cjue, carta drepturilor fundamentale a ue si cedo Alexandru Munteanu Alexandru Munteanu Stimati colegi, Un cetătean român (si deci european) poate conform prevederilor Tratatului de la Lisabona sa se adreseze Curtii de Justitie a Uniunii ... (vezi toată discuția)
Obligatii ce revin av.poporului in cazul violarii art.3 din conventie caroll caroll Buna ziua.Am sesizat Avocatul Poporului in legatura cu incalcarea art.3 al Conventiei Drepturilor Omului,respectiv supunerea la rele tramente de catre ... (vezi toată discuția)
Sesizare curtea europeana de justitie igrozea igrozea Buna ziua, Am atacat la Curtea Constitutionala un articol de lege si cererea mea a fost respinsa (articolul a fost declarat constitutional) fara sa se ... (vezi toată discuția)