contract de vanzare cumparare cu uzufruct

tini1982 a scris:

Va multumesc, m-am documentat si am vazut ce inseamna reductiune (Restrângere prin hotărâre judecătorească, după moartea unei persoane, a libertăţilor (donaţii, legate) făcute de ea cu încălcarea drepturilor moştenitorilor rezervatari).
Dar cel care pretinde gratuitatea actului are 100% sanse de a castiga acest lucru?

Speţa de mai sus are două aspecte: înstrăinarea făcută descendenţilor şi înstrăinarea făcută unui descendent care nu are această calitate.

În primul caz, cel care invocă gratuitatea nu trebuie să dovedească nimic. Legea prezumă acest act ca fiind gratuit. Adică, îl priveşte de la bun început ca fiind o donaţie. Sarcina de a dovedi că nu este aşa revine celui care a primit bunul, rezervatarul neavînd nimic de dovedit. Dacă acela care a primit bunul nu poate dovedi că a făcut plata preţului, înseamnă că nu poate răsturna prezumţia de gratuitate şi deci va pierde.

În cel de-al doilea caz, lucrurile se schimbă. Legea nu mai priveşte actul ca pe unul gratuit (adică, în acest caz, prezumţia de gratuitate nu există). Moştenitorul rezervatar care pretinde că actul ar fi, în realitate, o donaţie, trebuie să dovedească el că este aşa, cel care a primit bunul netrebuind să dovedească nimic (decît, eventual, să combată probele aduse de rezervatarul reclamant). După părerea mea, posibilitatea de a dovedi că nu s-a plătit preţul este foarte dificilă, dacă nu chiar imposibilă.

Liviu S.Bordaş

Domnule Themis, acum am inteles intr-adevar toata problema, dar acea donatie este singura proba pe care o are prietena mea. S-ar mai putea strange alte probe de acum incolo?
In donatia aceea se vede clar ca acei bani s-au platit, m-ai mult s-au si donat fratelui care a semnat ca ia primit. Deci au existat banii aceeia, nu??
Alta proba nu mai are prietena mea, asta fiind singura.
Ce sanse are prietena mea sa raman cu intreaga cota parte, tinand cont de aceasta singura dovada????

Themis era, la vremea ei, o doamnă... :)

Înclin să cred că a rămas aşa. Cel puţin pe alte meleaguri. La noi...

V-am oferit pînă acum doar consideraţii teoretice. Dacă veţi ajunge la faza practică (o acţiune în instanţă a rezervatarilor), solicitaţi sprijinul unui avocat.

Teoretic, putem discuta la infinit. Probele sunt însă chestiuni practice, aş încît nu pot (şi nici nu doresc) să mă pronunţ.

Liviu S.Bordaş

Ok, va multumesc mult de tot. O zi buna.

Liviule, sunt de acord, în teorie, cu tot ce ai spus tu.
Insă...
845 presupune ca donaţie orice înstrăinare a unui bun prin vânzare-cumpărare cu uzufruct sau rentă către un descedent. Ok, deci prietena e presupusă donatară in actul respectiv, iar prietenul cumpărator...
845 prezumă ca e donaţie acest act, indiferent de forma lui; astfel, există o prezumtie incă din lege că actele (fie ele notariale) n-ar consemna tocmai realitatea când sunt încheiate intre rude apropiate, de aceea unele fapte se pot dovedi cu martori peste ele.
Bun.
În cel mai bun caz, ajungem să credem că jumătate de act a fost oneros şi jumătate gratuit? Pentru că, se pare, prietena nu are dovezi de plată a preţului...
E prima prezumtie că intregul act e gratuit.
A doua: că era ca un fiu pentru părinţii mei, că erau demult împreună, că stateau împreună in casă... aşa încât, deşi nu exista un certificat de căsătorie, familia îi vedea soţ şi soţie.
Deci... alte fapte din care poate reieşi potenţialul caracter gratuit al intregului act.
Astea şi cu lipsa oricărei dovezi de plată a preţului, refuzul fratelui de a recunoaşte că a primit banii (doar se întrevede un surplus la orizont, de ce să recunoască?)... cam greu de rasturnat.
ªi cum judele işi formează opinia în baza probelor şi a prezumtiilor, n-ar fi primul dosar câştigat exclusiv pe prezumtii!!! :D
Ca să nu spun că e dezavantajos şi pentru prietenă actul, pentru toată lumea... Adică ea primeşte gratuit 250 de mil, fratele însă 500 de mil... Halal egalitate! Chiar n-or fi sanse să se supere vreunul din cei 4 fraţi?
Dacă vreţi siguranţă, refaceţi actele sau măcar plaţile.

Uzufructul nu e cesibil, aşa încât el nu poate fi cedat exclusiv surorii, renunţarea părinţilor la el ar duce la situaţia ca uzufructul să fie împărţit intre dv. şi prietenă. Deşi... se poate dezbate pe cesibilitatea uzufructului.

ªi dacă e cedat, asta nu şterge prezumţia de gratuitate, căci nu contează că se reunesc toate atributele proprietăţii în acelaşi titular, important e că actul iniţial s-a facut aşa: vânzare cu uzufruct.
Că oricum ulterior, dacă nu prin acte între vii, tot se intregesc toate atributele proprietăţii sub acelasi titular, macar la moartea părinţilor... dar nu face nicio diferenţă.

:offtopic: Nu mai redactaţi mesaje consecutive; nu mai cereţi acelaşi sfat pe mai multe subiecte. Pe viitor, acestea vor fi şterse fără preaviz. Vă mulţumesc pentru înţelegere.