arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale

Articolul 23 al Constituţiei României, republicată, prevede că libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, iar reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.
Arestarea preventivă a inculpatului în cursul urmăririi penale şi al judecăţii nu poate depăşi 30 de zile, afară de cazul când ea este prelungită în condiţiile legii. Termenul curge de la data emiterii mandatului, când arestarea a fost dispusă după ascultarea inculpatului, iar în cazul când arestarea a fost dispusă în lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii în executare a mandatului de arestare.
Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 C.proc.pen. si exista vreunul dintre cazurile prevazute in art. 148 C.proc.pen., cand considera ca in interesul urmaririi penale este necesara arestarea inculpatului, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, intocmeste propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului.
Arestarea inculpatului dispusă de instanţă poate fi prelungită în cursul urmăririi penale motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi, care să justifice privarea de libertate. În cazul în care instanţa acordă prelungirea, aceasta nu va putea depăşi 30 de zile. Judecătorul poate acorda şi alte prelungiri, fiecare neputând depăşi 30 de zile. Durata totală a arestării preventive în cursul urmăririi penale nu poate depăşi un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile.
Arestarea preventivă a învinuitului sau a inculpatului poate fi dispusă şi în cursul judecăţii pentru aceleaşi motive pentru care se poate dispune arestarea preventivă în cursul urmăririi penale.

andrejuly a scris:

in timpul urmaririi penale cel care a savarsit infractiunea are calitatea de invinuit, iar apoi odata cu punerea in miscare a actiunii penale el devine inculpat, ceea ce este acelasi lucru cu trimiterea sa in judecta.din moment ce s-a pus in miscarae actiunea penala si invinuitul a devenit inculpat se mai poate vorbi de urmarire penala?adica , daca s-a pus in miscare actiunea penala impotriva sa , inculpatul se poate spune ca este in cursul urmaririi penale?

Punerea in miscare a actiunii penale nu echivaleaza cu trimiterea in judecata, sunt doua masuri procesuale distincte. Chiar daca in practica de cele mai multe ori dupa punerea in miscare a actiunii penale urmeaza o solutie de trimitere in judecata, nu inseamna ca sunt unul si acelasi lucru. Andreea, ca sa intelegi mai exact, de pilda, exista posibilitatea ca actiunea penala sa fie pusa in miscare imediat dupa primele cercetari prin ordonanta, iar trimiterea in judecata doar dupa prezentarea materialului de up si cercetarea terminata, totdeauna prin rechizitoriu.

In ceea ce priveste arestarea preventiva, sa nu iti faci mea culpa prea tare, fiindca este destul de prost si sucit reglementata, insa te prinzi pe parcurs, ai sa vezi.
Bafta la examen!

va multumesc, acum cat de cat am inteles si eu. voi studia mai profund problema si cand ajung la partea speciala, ca sa nu mai fiu atat de derutata.sunt destul de multe aspecte pe care nu mi le-am clarificat dar sper sa reusesc pana la urma.

Arestarea preventiva = o tampenie (din pct. de vedere juridic cu toata procedura sa formala)... ca ex. pana si titlul art. 300/1 este denumit "mentinerea arestarii inculpatului la primirea dosarului"... deci deranjeaza avocatul si procurorul doar ca sa mentina arestarea... in text suna frumos ca pot si revoca arestarea dar in practica nu am vazut niciodata aceasta solutie... ce sa mai zic ca nici in ziua de azi instantele si procurorii nu vad diferenta intre pericolul social al faptei deja comise si pericolul ptr. ordinea publica care e intr-un viitor apropiat si e total altceva...