avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 109 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Jurisprudenţă De cate ori se va mai omite OBLIGATIVITATEA practicii ...
Discuție deschisă în Jurisprudenţă

De cate ori se va mai omite OBLIGATIVITATEA practicii CEDO pentru Romania?

Scurt istoric :

Art.11 din Constituţia României stabileşte, cu valoare de principiu, obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă îndatoririle ce-i revin din tratatele la care este parte, precum şi faptul că tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern.
Textul constituţional enunţat face aplicarea unuia dintre principiile încrederii între statele comunităţii internaţionale – pacta sunt servanda- şi exprimă, în acelaşi timp, corelaţia dintre dreptul internaţional şi dreptul intern, prin integrarea normelor dreptului internaţional în sistemul dreptului naţional.
Integrarea normelor internaţionale consensuale în dreptul intern se realizează prin ratificarea instrumentelor juridice internaţionale (acord, convenţie, protocol, statut, pact etc.), operaţiune prin care acestora li se conferă forţă obligatorie de către Parlament; întrucât ratificarea se face prin lege, clauzele instrumentului internaţional ratificat sunt integrate în sistemul normelor interne, urmând a avea forţa juridică a legii.
Distinct de consacrarea integrării dreptului internaţional în sistemul juridic naţional, legea fundamentală a României conţine reglementări specifice referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului.
Astfel, art.20 stabileşte că interpretarea şi aplicarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti se fac în concordanţă cu prevederile tratatelor internaţionale la care România este parte şi că reglementările internaţionale din domeniul drepturilor omului, cuprinse în tratatele ratificate de România, au prioritate faţă de reglementările interne în cazul în care între ele există neconcordanţe.
Prin Legea nr.30 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial nr.135 din 31 mai 1994, România a ratificat Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului (C.E.D.O.), precum şi protocoalele adiţionale la aceasta nr.1, 4, 6, 7, 9, 10.
În acest mod, conform art.11 şi 20 din Constituţie, Convenţia şi protocoalele ei adiţionale au devenit parte integrantă a dreptului intern, având prioritate faţă de acesta, altfel spus C.E.D.O. şi protocoalele adiţionale au devenit izvor de drept intern obligatoriu şi prioritar, ceea ce, în plan naţional, are drept consecinţă imediată aplicarea convenţiei şi protocoalelor de către instanţele judecătoreşti române, iar în plan internaţional acceptarea
controlului prevăzut de C.E.D.O. cu privire la hotărârile judecătoreşti naţionale.
Prin Protocolul nr.11 al Convenţiei Europene al Drepturilor Omului, intrate în vigoare la data de 1 noiembrie 1998, a intervenit o reformă a sistemului de control în faţa Curţii;s-a urmărit menţinerea şi întărirea eficacităţii apărări drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale prevăzute de Convenţie.

In Tribunale inca se calca in picioare PRACTICA CEDO si aici fac referire la binecunoscuta cauza Anghel contra Romaniei, utilizata in materie Contraventionala. #-o
Salut. Merci de invitatie. Nu sunt avocat insa pot sa imi dau cu parerea despre ce se intampla prin instantele din Romania. Multe decizii gresite, procese lungi si fara o finalitate justa, coruptie sau nepasare, dosare prea multe si timp putin pentru analiza, o dinamica crescuta a modificarilor legislative.
Jurisprudenta CEDO poate nu este un tratat international si poate nici nu constiuie un precedent obligatoriu pentru instantele inferioare din Romania dar nici CEDO nu judeca dupa ureche. Exista niste conventii si protocoale incheiate la care si Romania este parte iar instantele din Romania trebuie sa tina cont de acestea si sa le respecte. Judecatorul trebuie responsabilizat. Farte ai dat n decizii eronate pleaca si lasa pe altul daca tu nu esti in stare. Statul plateste in urma deciziilor CEDO pentru greselile magsitratilor insa in realitate nu statul plateste ci platim noi contribuabilii. Avocatii sa-mi fie cu iertare dar ei chiar nu au nicio treba pentru ca asta e meseria de avocat ai nu ai dreptate trebuie sa aperi clientul si sa-l scoti basma curata. Este de neconceput cum cazuri relativ simple sunt tergiversate, plimbate de la o instanta la alta pentru ca in final sa ramana o decizie partial gresita.
Trebuie ca orice cetatean sa aibe acces la justitie si la un proces corect potrivit legii si drepturilor omului iar aceste cuvinte nu trebuie sa ramana o simpla bariera de hartie pe care toata lumea le cunoaste doar ca nu le aplica.
În primul rând, mulțumesc d-lui rolandmîndrilă pentru subiect.

În al doilea rând, am lăsat special ceva timp până să îl comentez, pentru a vedea și părerile altora, spre a-mi răspunde dacă este bine-înțeleasă Convenția mei ales în rândul profesioniștilor dreptului, și din păcate nu este. Nu doresc să supăr pe nimeni, dar este o mare problemă aici.

Subiectul pus este următorul:
De cate ori se va mai omite OBLIGATIVITATEA practicii CEDO pentru Romania?

Răspunsul este, bineînțeles: de atâtea ori de câte ori drepturile și libertățile apărate de Convenție și de Protocoalele adiționale se vor mai încălca. De ce? Deoarece, exceptând reaua-intenție, Convenția Europeană nu este foarte bine-cunoscută iar mecanismul de funcționare al CEDO este și mai puțin cunoscut.


Citez răspunsul domnului alexchiciu la care a achiesat domnul sebastian-bărbulescu:
Numai ca jurisprudenta CEDO - NU este nici tratat internaţionanl si nici precedent legal! Se tine cont de ea, este adevarat, numai ca o solutie odata data nu constituie precedent legal pentru toate instantele inferioare, ca in SUA.
Sa nu intelegeti ca eu nu consider Conventia incalcata zilnic de instante.


Este, total greșit! Repet nu vreau să supăr pe nimeni, doresc numai să schimb anumite puncte de vedere.

În primul rând, o foarte scurtă prezentare a sistemului de drept al CEDO, raportat la cel român:

În România, prin Constituție este consacrat principiul separației puterilor în stat. Una din consecințele acestuia este faptul că judecătorul, prin hotărârea dată, nu poate intra în domeniul legislativului. Ne aflăm într-un regim constituțional în care se acordă mai puțină putere precedentului judiciar, pe de o parte, în schimb legile sunt ample, detailate, incluzând câteodată și norme metodologice de aplicare.

Sistemul britanic de drept este foarte diferit, însă. O caracteristică extrem de importantă a acestui sistem o reprezintă faptul că legea este sumară, iar judecătorul, prin hotărârea sa, produce un precedent cu putere de lege, aflându-se, deci, la granița dintre puterea judecătorească și cea legislativă. Prin precedentul dat, judecătorul creează lege.

Curtea Europeană împrumută mult din sistemul britanic, putându-se asemăna chiar și cu cel american, care derivă din sistemul britanic.

Astfel, Articolul 32 al Convenției - Competenţa Curţii stipulează :
1. Competenţa Curţii acoperă toate problemele privind interpretarea şi aplicarea convenţiei şi a protocoalelor sale, care îi sunt supuse în condiţiile prevăzute de art. 33, 34, 46 şi 47.

Deci, prin hotărârile de Mare Cameră și de Cameră, Curtea Europeană creează legea, amendând, practic, pilonul legislativ principal: Convenția cu Protocoalele sale.

Regula jurisprudenței CEDO este următoarea:

a. Marea Cameră creează întotdeauna jurisprudență ( acoperind problemele noi sau schimbând jurisprudența veche);

b. În cazul în care cauzele de Cameră nu sunt deferite Marii Camere, acestea creează jurisprudenta ori o întregesc, câtă vreme aceasta nu contravine cu cea a Marii Camere;


Prin urmare, singura entitate competentă în a interpreta Convenţia o reprezintă exclusiv Curtea Europeană. Tot ca unică entitate interpretatoare a Convenției, Curtea poate, la cererea Comitetului Miniştrilor, să dea avize consultative asupra problemelor juridice privind interpretarea Convenţiei.


Precum am mai spus, o persoană care știe doar textul Convenției și al Protocoalelor sale nu cunoaște, practic, Convenția.

Ce înseamnă acest lucru? Haideți să ne expunem situația în care judecătorul român pronunță o hotărâre în contra unui precedent CEDO. Acest judecător nu numai că a încălcat un precedent, de fapt a încălcat un drept sau o libertate prevăzută și apărată de Convenție și Protocoalele Adiționale. Din această cauză precedentul CEDO este obligatoriu.

Concluzionând, o instanță internă, oricare ar fi ea, în privința precedentelor CEDO, va avea următorul parcurs al interpretării:

1. va respecta Constituția României;
2. pe cale de consecință, va respecta Convenția Europeană și Protocoalele Adiționale ca drept intern prioritar în interpretare;
3. pe cale de consecință, va lua act de jurisprudența CEDO, ca interpretare unică și obligatorie a Convenției și Protocoalelor sale;
4. se va raporta la dreptul intern, altul decât Convenția;
5. va pronunța o hotărâre dreaptă și legală.


Cu stimă.
Ultima modificare: Vineri, 18 Noiembrie 2011
andreigrigoriu, moderator
Prcatica judiciara din instante incalca normele noastre de drept, dar jurisprudenta CEDO, si bine spus, nu trebuie sa creeze un precedent, dar creaza un precedent o solutie gresita, pe care unii colegi de-ai nostrii o folosesc ca si practica judiciara in instante, si asta este mai grav. Respectiv daca ne raportam la jurisporudenta CEDO in concordanta cu legea fundamentala sa stiti ca nu sunt opinii seprate, dar cum bine stiti ca lgea fundamentala se incalca de anumiti ”tovarasi”...si ii stiti care sunt, justitiabilul o sa aiba numai de pierdut in instantele din Romania, va spun eu unul care mi s-au incalact de catre instanta, sau instanta a omis, cum omite de fiecare data...articole de lege dar si legea fundamentala.....asa ca traim in Romanica lui Chelu, si no comment!
Dece nu se aplica prevederile legii 554 si la judecatori ? Este vorba despre responsabilitate in raport cu drepturile legitime ale persoanei. Cand vom vorbi despre reponsabilitate, indiferent de persoana sau functie ocupata ?
Constitutia Romaniei prevede la art. 52 alin. (3): "Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Potrivit prevederilor art. 96 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, exista posibilitatea statului de a recupera contravaloarea reparaţiei acordate persoanei care a suferit din cauza unei erori judiciare. Asadar, statul poate formula acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului, în măsura în care respectiva eroare judiciară le este imputabilă, fiind cauzată de exercitarea cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a funcţiei

Alte discuții în legătură

Cerere de revizuire respinsa grosu48 grosu48 Ce pot face daca mi s-a respins cererea de revizuire prin incalcarea jurisprudentei CEDO(cererea 18183 Martocian vs ... (vezi toată discuția)
Actiune la c.e.d.o. dmh dmh rog raspuns argumentat: - se admite o actiune la C.E.D.O. pentru incalcari ale Conventiei savirsite de Statul Roman inainte de Revolutie, sau doar pentru cele ... (vezi toată discuția)