Felicitari celor care isi cresc copiii, si mai ales celor care o fac singuri, dar nu pot sa fiu de acord cu cei/cele care, bagand copilul la inaintare, cauta sa obtina foloase materiale cu justificarea ,,as dori sa iau o garsoniera .... ca-i va putea ramane lui plus siguranta unui camin si stoata stabilitate psihica pe care aceasta o aduce.''
Din punct de vedere legal, legea nu obliga nicio persoana sa lase mostenire descendentilor. In plus, ce veti face daca, la un moment dat, nu veti mai putea achita ratele la garsoniera si va bate executorul bacar la usa? Ce-i va ramane copilului?
Daca locuiti cu chirie, puteti foarte bine sa cautati sa cumparati o locuitna a carei rata sa se incadreze in cuantumul chiriei, oricum acesti bani tot ii dadeati, iar cu sau fara copil tot trebuia sa locuiti undeva.
Consider insa ca este chiar in interesul copilului atunci cand doriti din start sa cumparati un imobil pe numele acestuia. Este singura modalitate in care copilul chiar va ramane cu ceva.
In ceea ce priveste intretinerea, iarasi mi se pare exagerat sa pui copilul la inaintare pentru cativa mc de apa in plus la factura si in plus, doar nu lasati apa sa curga pentru ca in casa exista copilul. Apoi, daca veti compara pretul unui mc de apa cu pretul unui pachet de cafea sau orice altceva cumparati pt dv, veti constata ca se poate renunta cu usurinta la acea cafea pt a acoperi apa pe care o consumati cu copilul.
Iar caldura si economia pe care ati face-o daca nu ati avea copilul...., doar nu tineti copilul la 30 de grade in toiul iernii. Iar daca considerati ca faceti economie atuci cand plecati de acasa si inchideti centrata, poate ar trebui sa va mai ganditi un pic. Pe perioada cat sunteti plecata temperatura va scadea, peretii se vor raci, iar atunci cand o veti porni, in primul rand veti sta o perioada in frig, iar in al doilea rand, centrala va merge destul de mult pentru a ajunge la temperatura normala, deci va consuma, poate chiar mai mult decat daca ati fi lasat-o deschisa
Dupa cum a mai zis si altcineva, nu poti compara banii cu eforturile mentale si fizice pe care le depune o mama in incercarea de-asi creste copilul.
Si cum ramane atunci cu ,,nimic nu se compara cu zambetul unui copil?'' Oare toata greutatea ,,efprturilor mentale si fizice'' nu va este compensata din plin de copil? Ganditi-va la faptul ca multe mame/tati platitori de pensie alimentara nu se aleg decat cu datul banilor si nu au nimic din bucuriile pe care le aduce copilul.
Iar daca totusi reprezinta un chin, de ce nu va transformati dv in parinte platitor de pensie alimentara? Astfel veti avea suficient ,,timp liber'' la dispozitie.