avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 145 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Pensionari şi probleme juridice ... Despre baza de calcul pentru contribuþiile de ...
Discuție deschisă în Pensionari şi probleme juridice legate de pensii

Despre baza de calcul pentru contribuþiile de asigurãri sociale de sãnãtate datorate de pensionarii cu pensii care depãșesc 740 lei și efectele deciziilor Curții Constituționale nr.223 și 224 din 13 martie 2012.

Obligația de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate de către pensionarii cu venituri din pensii care depășesc 740 lei a fost stabilită prin următoarele acte normative :

1.- ORDONANŢÃ DE URGENŢÃ Nr. 107/2010, care prin art.I pct.7 a pentru modificat art.259 alin.2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. În urma modificării, articolul anterior menționat a căpatat următorul cuprins :
”Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.“
Modificarea s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2011, conform dispozițiilor art.II al ordonanței.

2.- ORDONANŢÃ DE URGENŢÃ Nr. 117/2010, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, care prin art.I pct.99 a introdus în cuprinsul Codului Fiscal titlul IX indice 2, intitulat ”Contribuții sociale obligatorii”, care conține art.296 indice 3 și 296 indice 9:
”Art. 296 indice 3 :
Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt, după caz:
…………………………………………………………………
d) pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei;
……………………………………………………………………
f) instituţiile publice care calculează, reţin, plătesc şi, după caz, suportă, potrivit prevederilor legale, contribuţii sociale obligatorii, în numele asiguratului, respectiv:
…………………………………………………………………
4. Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, prin casele judeţene de pensii, pentru pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei;
5. entităţile care plătesc venituri din pensii, altele decât cele care sunt plătite de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, pentru pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei;
Art.296 indice 9 : Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 296 indice 3 lit. f) pct. 4 şi 5.
Pentru persoanele prevăzute la art. 296 indice 3 lit. f) pct. 4 şi 5, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă veniturile din pensii care depăşesc 740 de lei. Contribuţia lunară se datorează asupra acestor venituri, iar prin aplicarea cotei de contribuţie nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei”.
Dispozițiile titlului IX indice 2 din Codul Fiscal s-au aplicat începând cu începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2011, conform art.V alin.2 din ordonanță.

3.- Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr.150/2011, care privitor la baza de impunere a contribuției de asigurări sociale datorată de pensionari a stabilit următoarea modalitate de calcul:
”Pentru pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 lei, contribuţia datorată se calculează prin aplicarea cotei stabilite de lege asupra întregului venit şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei.
Exemplul nr. 1 – În situaţia în care veniturile din pensii sunt în cuantum de 741 lei, contribuţia datorată va fi determinată astfel:
741 × 5,5% = 40,76 lei, rotunjit la 41 lei potrivit legii.
În această situaţie, pentru a rezulta o pensie netă de 740 lei, contribuţia datorată este de 1 leu.
Exemplul nr. 2 – În situaţia în care veniturile din pensii sunt în cuantum de 784 lei, contribuţia datorată va fi determinată astfel:
784 × 5,5% = 43,12 lei, rotunjit la 43 lei potrivit legii.
În această situaţie, contribuţia datorată este de 43 lei, iar pensia netă este de 741 lei.”

4.- ORDONANŢÃ DE URGENŢÃ Nr. 125/2011, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, care prin art.I pct.95 a modificat conținutul art.296 indice 9 după cum urmează :
” Art. 296 indice 9.- Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 296 indice 3 lit. f) pct. 4 şi 5 :
(1) Pentru persoanele cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei prevăzute la art. 296 indice 3 lit. f) pct. 4 şi 5, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă întregul venit, cu condiţia ca pensia netă să nu fie mai mică de 740 lei.
(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 296 indice 3 lit. f) pct. 4, preluate în plată de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii sau de către casele sectoriale de pensii, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă cuantumul indemnizaţiei.“
Modificările aduse art.296 indice 9 s-au aplicat începând cu 1 ianuarie 2012, potrivit art.VII din ordonanță.

Deciziile nr.223 și 224, pronunțate la data de 13.03.2012 de Curtea Constituțională nu au în vedere decât dispozițiile art.259 alin.2 din Legea nr.95/2006, astfel cum acestea au fost modificate prin OUG nr.107/2010.
Cele două decizii nu constată neconstituționalitatea textului de lege analizat, înțeleasă în sens strict, ci constată neconstituționalitatea interpretării care a fost dată acestui text în procesul aplicării sale de către Casa Națională de Pensii.
Greșita interpretare s-a datorat, după cum se poate observa, chiar Normelor Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, care în exemplele folosite iau ca bază de calcul al contribuției întregul venit de 740 lei, nu numai ceea ce depășește acest prag.
Se pune întrebarea dacă, în absența neanalizării de către Curtea Constituțională și a celorlalte dispoziții legale incidente în materie, instanțele de judecată investite cu acțiunile pentru restituirea contribuțiilor reținute nelegal sau pentru plata despăgubirilor egale ca valoare cu aceste rețineri, pot aprecia ele însele asupra modalității de aplicare a acestor dispoziții legale.

După cum este bine știut, analizarea constituționalității/neconstituționalitații unei legi sau ordonanțe, aparține exclusiv Curții Constituționale, instanțele de judecată neputând refuza aplicarea acestora pe motiv că ar fi contrare dispozițiilor constituționale, în condițiile în care Curtea Constituțională nu s-a pronunțat anterior în sensul constatării neconstituționalității lor.
Însă, așa cum am arătat anterior, privitor la problema juridică analizată, Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra neconstituționalității dispoziției legale, ci asupra neconstituționalității interpretării date în practică acestei dispoziții.
Ori, interpretarea legii este atributul oricărei instanțe de judecată, motiv pentru care instanțele competente să soluționeze litigiile privitoare la restituirea contribuțiilor sau la plata despăgubirilor, pot analiza prin prisma raționamentului juridic folosit de Curtea Constituțională în cele două decizii și interpretarea care trebuie dată dispozițiilor art.296 indice 9 din Codul Fiscal, în forma sa inițială din OUG nr.117/2010.

În ceea ce privește Normele Metodologice pentru aplicarea Codului Fiscal, întrucât acestea au fost aprobate printr-o hotărâre de Guvern (HG nr.150/2011), nu pot face obiectul unei excepții de neconstituționalitate.
Instanța de contencios administrativ se poate pronunța asupra nelegalității dispozițiilor Normelor Metodologice referitoare la baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale datorate de pensionari, fie pe cale principală, fie pe cale incidentală, ca urmare a invocării excepției de nelegalitate în temeiul dispozițiilor art.4 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.

O problemă o constituie, în schimb, dispozițiile OUG nr.125/2011 prin care a fost modificat textul art.296 indice 9 din Codul Fiscal, aplicabile din 1.01.2012.
Acest text legal, care stabilește că baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul pensiilor care depășesc 740 lei o reprezintă întregul venit, era în vigoare la data pronunțării celor două decizii de Curtea Constituțională.
În aceste condiții, în prezent sunt în vigoare două dispoziții legale contrare :
- pe de o parte dispozițiile art.259 alin.2 din Legea nr.95/2006, care nu pot fi interpretate decât în lumina deciziilor Curții Constituționale, în sensul că procentul de 5.5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depășesc 740 lei;
- pe de altă parte dispozițiile art.296 indice 9 din Codul Fiscal, astfel cum au fost modificate prin OUG nr.125/2011, care stabilesc că procentul de 5,5% se aplică asupra întregului venit.
În opinia mea, anacronismul poate fi înlăturat doar prin invocarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I pct.7 din OUG nr.125/2011, prin care a fost modificat art.296 indice 9 din Codul Fiscal.
În lipsa invocării excepției de neconstituționalitate cu privire și la acest text de lege, acțiunea pentru restituirea contribuției reținute nelegal sau pentru acordarea de despăgubiri egale ca valoare cu aceste rețineri are șanse de izbândă doar în ceea ce privește sumele reținute până la data de 31.12.2011.
Sfatul meu este ca excepția de neconstituționalitate să fie invocată în cadrul acțiunii reglementată de dispozițiile art.9 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, pentru a se asigura o soluționare unitară a cauzei pentru întreaga contribuție reținută nelegal începând cu 1.01.2011 la zi.
Ultima modificare: Marți, 24 Aprilie 2012
Alin Popescu, administrator
Cel mai recent răspuns: ContSters233047 , utilizator 09:57, 6 Mai 2012
SI totusi s-a schimbat ceva?

Eu stiam ca toti pensionarii sunt contribuabili ai sistemului social de sanatate. Cu mentiunea ca, contributia pentru pentru pensiile mai mici decat limita aia de pensie(670 lei) este suportata de stat.
Actiunile in justitie pentru recuperarea de catre pensionari a sumelor retinute nelegal cu titlu de cass pot imbraca doua forme :
- actiunea intemeiata pe dispozitiile art.117 lit.b si d din Codul de procedura fiscala
- actiunea intemeiata pe dispozitiile art.8 si 9 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.


Actiunea intemeiata pe dispozitiile art.117 lit. b si d Cod procedura fiscala va avea ca obiect restituirea sumelor.

ARTICOLUL 117
Restituiri de sume

(1) Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume:
.............................................................................................
b) cele plătite în plus faţă de obligaţia fiscală;
........................................................................................................
d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;
........................................................................................................


Actiunea intemeiata pe dispozitiile art.8 si 9 din Legea nr.554/2004 va avea ca obiect anularea actului administrativ nelegal si acordarea de despagubiri.

Art. 8
Obiectul acţiunii judiciare

(1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.


Art. 9
Acţiunile împotriva ordonanţelor Guvernului

(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă.
......................................................................................................................................
(4) În situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative.


Din cele doua tipuri de actiuni consider ca avand mai multi sorti de izbanda cea de-a doua, intemeiata pe dispozitiile Legii contenciosului administrativ, pentru ca aceasta actiune ar rezolva problema neretroactivitatii efectelor deciziilor Curtii Constitutionale.

Am conceput un model de actiune, intemaiata pe dispozitiile art.8 si 9 din Legea nr.554/2004, prin care am solicitat :
- constatarea nelegalitatii si anularea dispozitiilor literei G pct.18 din HG nr.150/2011, referitoare la baza de calcul pentru cass in cazul pensionarilor;
- pe cale de exceptie, am invocat exceptia neconstitutionalitatii dispozitiilor art.I pct.95 din OUG nr.125/2011;
- acordarea de despăgubiri in cuantum de 656 lei (egală cu reținerile CASS făcute asupra veniturilor din pensie situate sub plafonul de 740 lei), actualizată cu indicele de inflație pentru prețurile de consum la data platii integrale.

Puteti gasi modelul actiunii aici : [ link extern ]
Pentru depunerea la Tribunalul Bucuresti a cererii privind restituirea sumelor retinute fara temei legal din veniturile incasate cu titlu de pensie din data de 01.01.2011 trebuie vreun timbru? De care si ce valoare trebuie sa aiba timbrul? Daca da, am citit pe FACIAS ca aceasta cerere se trimite in 5 exemplare. Trebuie 5 timbre sau cum se procedeaza?

Multumesc anticipat!

Pentru cererea de chemare în judecată se plătește o taxă judiciară de timbru de 4 lei, pentru capătul de cerere având ca obiect anularea actului administrativ și o taxă judiciară de timbru de 10% din valoarea pretențiilor bănești, dar nu mai mult de 39 lei, penmtru capătul de cerere privind despăgubirile.
La acțiune se atașează și un timbru judiciar de 1,5 lei.
Acțiunea se depune în atâtea exemplare câți pârâți sunt, plus un exemplar pentru instanță.
Acțiunea concepută de mine se depune la Curtea de Apel, nu la Tribunal.
Unde se plateste aceasta taxa judiciara de 4 lei?

Alte discuții în legătură

Retinerea cass din pensie - calcul concret, prevederi legale eugen82 eugen82 va rog un raspuns pentru un pensionar: care este cota cass pentru o pensie de 1200 lei? este adevarat ca pana la 740lei nu se plateste nimic, apoi dupa ... (vezi toată discuția)
Restituirea cass, litigiu pierdut irevocabil af50 af50 Buna ziua. Ma numesc Fercu Ana pensionara, si am nevoie de ajutor. Am avut proces cu Ministerul Muncii si protectiei sociale, cu Casa Nat Pensii Bucuresti, ... (vezi toată discuția)
Retinerea cass din intreaga pensie a fost declarata neconstitutionala N.BELLU N.BELLU Am inteles ca exista hotarari ale CURTII CONSTITUTIONALE de aplicare a impozitarii cu 5,5% doar pt. valoarea pensiei care depaseste 740 lei. Pt. ca fiecare ... (vezi toată discuția)