Admitere in Barou 2012

Multumesc mult!

Buna,


Sunt nou pe aici, cu un sg raspuns va rog sa ma ajutati, la materia succesiuni/testamente ptr admiterea in barou 2012, conform tematicii eu observ ca nu intra partea de rezerva succesorala si dreptul de optiune succesorala, ma insel? multumesc frumos.

Cine imi poate da cateva exemple de subiecte ce s-au dat la proba a doua , cea redactionala?

STAGIARI - Drept civil

I. Proba teoretică:
1. Eroarea - viciu de consimţământ.
2. Efectele admiterii acţiunii în revendicare imobiliară

II. Proba cu caracter aplicativ:
1. La deschiderea succesiunii lui X moştenirea a fost acceptată de: cei doi părinţi ai defunctului, un frate bun, varul primar al defunctului – beneficiar al unui legat cu titlu universal prin care defunctul i-a lăsat ¾ din moştenire.
Întrebare: Care sunt cotele succesorale ce revin fiecărui acceptant al succesiunii? Motivaţi.

2. X a formulat cerere de chemare în judecată prin care solicită ieşirea din indiviziune între Y şi Z asupra bunurilor ramase acestora în urma decesului tatălui lor. Reclamantul arată că este creditor chirografar al lui Y, având o creanţă recunoscută de acesta iar Y nu are alte bunuri urmăribile în afara celor primite cu titlu de moştenire de la tatăl său, asupra cărora are drepturi în cote egale şi Z. În cadrul procesului Z s-a apărat arătând ca acţiunea în ieşire din indiviziune nu poate fi exercitată decât de către cei aflaţi în indiviziune, implicând totodată şi o apreciere subiectivă din partea acestora. Z a mai arătat că aşa cum nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, tot la fel nimeni nu poate obliga pe coindivizari să sisteze starea de indiviziune în contra voinţei acestora. La rândul lui, Y şi-a însuşit susţinerile lui Z. Instanţa a admis cererea formulată de X şi a dispus ieşirea din indiviziune între Y şi Z cu privire la bunurile din succesiunea tatălui acestora.
Întrebări:
a) A procedat corect instanţa de judecata? Motivaţi.
b) În cazul în care hotărârea ar rămâne irevocabilă şi un terţ (alt creditor chirografar al lui Y) ar dori sa urmărească bunurile ce i-au revenit acestuia în urma ieşirii din indiviziune, care sunt drepturile lui X?

STAGIARI - Drept Procesual Penal

I. Repunerea în termenul de apel.
II. Soluţiile ce pot fi date pe parcursul sau la terminarea urmăririi penale.

III. Speţe
1. La primul termen de judecată al cauzei având ca obiect infracţiunea prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 180 alin.(1) C.pen (loviri sau alte violenţe-infracţiune pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă) săvârşită de AA şi BB, după citirea actului de sesizare şi audierea inculpaţilor,partea vătămată BC a formulat cerere de constituire ca parte civilă cu suma de 1.000 de lei. Inculpatul AA, nu s-a opus, iar în considerarea acestui fapt, deşi inculpatul BB a invocat tardivitatea constituirii şi a cerut instanţei respingerea cererii, Judecătoria sector 6 a admis cererea de constituire ca parte civilă. La următorul termen de judecată, în timpul cercetării judecătoreşti, instanţa, fără a pune în discuţia
părţilor schimbarea încadrării juridice a faptei, şi respingând cererea inculpatului de lăsare a cauzei mai la urmă pentru a-şi formula apărări, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 20 raportat la art.174 din C.pen. (tentativă la omor) şi şi-a declinat competenţa trimiţând cauza la Tribunalul Bucureşti.
Cerinţe:
1. A procedat corect instanţa admiţând cererea lui BC?
2. Consideraţi că procedura de schimbare a încadrării juridice a fost corectă din punct de vedere procesual penal?
3. Dar dacă instanţa schimba încadrarea juridică dintr-o infracţiune mai grea în una mai uşoară era corect cum a procedat?
4. A procedat corect instanţa declinându-şi competenţa la Tribunalul Bucureşti?

2. Prin sentinţă, tribunalul l-a condamnat pe AB la 5 ani de închisoare şi pe BC la 6 ani închisoare pentru săvârşirea în coautorat a infracţiunii prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 20 raportat la art.174 din C.pen. Împotriva sentinţei a declarat apel doar AB criticând-o pentru nelegalitatea soluţionării laturii penale. Curtea de apel a admis apelul inculpatului, a desfiinţat hotărârea apelată în ceea ce-l priveşte pe AB şi, rejudecând cauza, a dispus achitarea acestuia în temeiul dispoziţiilor art.10 lit. a) C. proc. pen. (fapta nu există),
lăsând sentinţa neschimbată în ceea ce-l priveşte pe BC Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs doar parchetul, criticând în favoarea lui BC modul în care instanţa de apel a soluţionat latura penală a cauzei.
Cerinţe:
1.Consideraţi corectă decizia instanţei de apel?
2. În cazul admiterii recursului parchetului, instanţa de recurs poate să-i agraveze situaţia lui BC

Multumesc Luiza2008 !!!sper sa ma descurc:stunned: