Multumesc doamnă consilier juridic G. P. Un raspuns clar și acum inteleg ce trebuie făcut.
Chiar dacă Personalausweis-ul putea fi priceput de orice persoană cu studii minimale (fiindcă el este foarte asemănător cu C.I. pe care orice persoană domiciliată în România, inclusiv un judecător il are: de ex. la C.I. sunt rubricile Nume/Prenume/Last name + Prenume/Prenom/First name iar la P.A. există rubricile similare Name/Surname/Nom și Vornamen/Given names/Prenoms, etc.) Personalausweis-ul ar fi trebuit depus în copie certificată, însoţit de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat.
In ce priveste afirmatia Dvs.: "Nu există posibilitatea ca o eventuală cerere de reexaminare să fie admisă întrucât această situaţie nu se datorează culpei instanţei. Obligaţiile părţilor în proces nu pot fi transferate în sarcina instanţei", in incheierea prin care s-a anulat cererea se mentioneaza: "Instanța reține incidența art. 200 alin. (4) și (5) din NCPC, potrivit căreia, împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării, iar cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii".
Va fi ușor să se depună împreună cu cererea de reexaminare copia certificată a Personalausweis-ului, însoţită de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat, va fi însă mult mai dificil cu motivarea solicitării, cu explicațiile ce trebuiesc date in ce priveste lipsa CNP-ului la cetățenii germani, fiindcă va trebui să se pomenească despre Constitutia Germaniei, despre faptul că în Germania Bundestagul nu a fost de acord cu conceptul de "insemnare" a oamenilor cu un "număr de identificare național" așa cum s-a procedat pe vremea lui Hitler, etc.
De exemplu, aceasta a fi cea mai scurtă motivație/explicație:
"For some time, the West German government intended to create a 12-digit personal identification number (Personenkennzeichen, PKZ) for all citizens, registered alien residents on its territory, as well as for all non-resident Nazi victims entitled to compensation payments. The system, which was to be implemented by the 1973 federal law on civil registry, was eventually rejected in 1976, when the Bundestag found the concept of an identification system for the entire population to be incompatible with the existing legal framework. In East Germany, a similar system named Personenkennzahl (PKZ) was set up in 1970 and remained in use until the state ceased to exist in 1990." [Verdict of the Federal Constitutional Court (Bundesverfassungsgericht), December 15., 1983, BVerfGE 65, 1].
Toată această motivație (în lb. germană sau în lb. engleză), eventual presărată cu citate bogate din Constituția Germaniei, motivatie care este in fond o f. scurta lectie de istorie recenta, va trebui sa fie însoţită de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat?
Asa ar fi cazul, nu-i asa, potrivit dispoziţiilor art. 194, lit. e) coroborate cu cele ale art. 150, alin. (4) Cod procedură civilă ?
Mă intreb pentru ce se mai învață limbi străine în școli și în universitătăți dacă până și un Personalausweiss trebuie tradus legalizat?
Sau nu se mai invață limbi străine? #-o
1. Potrivit art. 18, alin. (1) și alin. (4) Cod procedură civilă, procesul civil se desfăşoară în limba română iar cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română. Nu are importanță, sub aspectul respectării prevederilor legale, ce poate înțelege o persoană cu studii medii dintr-un act întocmit într-o limbă străină sau dacă se mai învață sau nu limbi străine în școli și universități. Legea trebuie respectată. Orice cerere adresată instanței se întocmește numai în limba română iar actele anexate acesteia trebuie să fie traduse.
2. În încheierea prin care s-a dispus anularea cererii de chemare în judecată instanța era obligată să menționeze calea de atac și termenul în care aceasta poate fi exercitată. Simpla menționare a căii de atac nu înseamnă, implicit, și faptul că aceasta va fi admisă. Rămân la părerea că cererea de reexaminare nu va fi admisă pentru că, înainte ca cererea să fie anulată, instanța a pus în vedere reclamantului să complinească lipsurile cererii de chemare în judecată într-un termen de 10 zile.
3. Dacă nu a intervenit prescripția dreptului material la acțiune, persoana pentru care întrebați nu trebuie să își facă foarte multe probleme în privinţa anulării cererii de chemare în judecată și nici să insiste pe ideea promovării cererii de reexaminare. Aceasta poate să introducă din nou cererea de chemare în judecată pe rolul instanţei, întrucât nu există judecată asupra fondului. Important este, cum am spus mai sus, să nu fi intervenit prescripția dreptului material la acțiune.
@ HoriaMaries
Cu mare plăcere! :)
@ ralu_k79
Mărturisesc că m-aţi pus în dificultate pentru că aţi citat o parte dintr-un mesaj în care am scris despre art. 18 Cod procedură civilă şi apoi m-aţi întrebat despre traducerile unor texte.
Art. 18, alin. (4) Cod procedură civilă se referă la cereri şi acte procedurale (cererile de chemare în judecată, cererile reconvenţionale, întâmpinările ş.a.m.d.). Acestea se întocmesc în limba română, nu se traduc.
Se traduc înscrisurile redactate într-o limbă străină şi ataşate actelor şi cererilor procedurale. Însă, potrivit dispoziţiilor arătate de mine în primul mesaj din acest topic, aceste înscrisuri se depun la dosar în copie certificată. Prin urmare, dacă "textul" despre care aţi scris în mesaj se află într-un înscris ce urmează să fie propus ca probă, atunci acesta trebuie depus la dosarul cauzei. Dacă "textul" se referă la altceva, vă rog să să precizaţi.