Buna ziua,
Imi cer scuze inca de la inceput pentru subiectul abordat, dar as vrea sa compar niste pareri ale unor parinti de fete, aflate la varsta adolescentei. Incerc sa expun cat mai scurt.
Am o fiica de 18 ani jumate (eu am 43) si o pot descrie ca pe o fata foarte frumoasa si finuta, desteapta, cu bun simt pe de o parte dar vesnic nemultumita, uneori rautaciosa, uneori ranchiunoasa si chiar invidioasa pe altii. Noi doua suntem foarte apropiate si ea se afla in punctul de a nu face nimic fara sa-mi povesteasca totul...Nu a avut pana acum un prieten, doar mici flirturi...Imi spune ca sufera ca nu o place nimeni desi frumoasa este!!). I-am explicat ca atitudinea ei mai rautacioasa o face un pic respingatoarea, dar sa stea linistita ca fata mare nu moare :) Gluma se ingroasa un pic, pentru ca a cunoscut pe net un baiat cu 1 an mai mic, dar care a renuntat la scoala si cu care vorbeste la telfon zilnic...si-si spun ca se iubesc...Baiatul acela s-a "drogat" sa spun asa..a luat diverse medicamente, sta doar cu mama lui, sufera ca parintii s-au despartit, a renuntat la scoala, etc. Fiica mea mi-a zis ca vrea sa-si inceapa viata sexuala cu el, nu neaparat pt. ca l-ar iubi ci pentru ca el a acceptat-o (inca nu s-au vazut, se intalnesc peste o saptamana), dar pt.ca e ultima vrigina din clasa (e clasa a XII-a, an important cu bac si admitere la facultate!!!) si rad colegii de ea, dar si pentru ca se va maturia mai repede, zice ea.
Ma lasa nervii..nu mai stiu cum s-o iau, e foarte incapatanata, taica-su e in asentiment cu mine, sa dea bacul sa ia admiterea si oricum la vara va pleca de acasa in Bucuresti, la facultate.
Ce tactica ma sfatuiti sa mai adopt? Sa merg la psiholog cu ea? Ii dau mereu exemple...cariera pe primul loc si pe urma va avea timp destul de viata amoroasa, distractii...etc. I-am trag si cateva palme, de nervi ca e atat de ncapatanata...imi spune ca eu sunt "dusa" si "obtuza in gandire", bla bla...
AAA..si inca ceva: mi-a spus ca uraste ca e inca virgina, si va cauta ea o metoda sa nu mai fie, chiar daca nu pe cale naturala (adica isi rupe singura....). Scuze ca m-am destainuit atat de intim, dar sunt putin cam ...disperata! Nu vreau sa dea gres cu cariera ei..pe care de altfel, singura si-a ales-o si eu sustinut-o moral, material, fizic ca orice mama!
Va multumesc! :)
Cel mai recent răspuns:
edeneve , utilizator
13:26, 5 Februarie 2014