Buna dimineata.
Am o nedumerire.
Unii autori de lucrari de dreptul muncii (probabil pentru a starnii panica) sunt de parere ca art. 261 codul muncii nu s-ar aplica atunci cand o instanta judecatoreasca stabileste "o despagubire egala cu salariile" in cazul concedierii nelegale si netemeinice (art. 80 alin. (1) din codul muncii).
Prin urmare, din ce am inteles eu:
- daca instanta a obligat pe angajator la plata catre salariatul concediat ilegal si netemeinic a unei despagubiri egale cu salariale indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul de la momentul concedierii pana la reintegrarea efectiva,
- salariatul degeaba face plangere penala (in temeiul art. 261 codul muncii) in cazul in care angajatorul nu ar pune in executare dispozitivul sentintei civile asa cum a fost data de catre instanta, intrucat art. 261 codul muncii se refera la "plata salariilor" ci nu la "o despagubire egale cu salariile...".
Astept sa ma contraziceti ca nu este asa (ce bine ar fi).
In contradictoriu, eu cred ca art. 261 se aplica si in cazul in care hotararea este data in temeiul art. 80 alin. (1) din codul muncii intrucat acea despagubirea este egala cu salariile, deci "despagubirea" devine "salariile", iar prin salariu se intelege salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri asa cum se arata la art. 160 codul muncii.
Va multumesc.
nu sunt de acord cu punctul de vedere emis de freelis.
Numai dpdv fiscal acele venituri sunt asimilate salariilor cu consecinta ca au acelasi tratament fiscal.
Din punct de vedere al legii penale ( aici art 261 CM) despagubirea egala cu salariile, nu are natura juridica de "salariu" pentru a ne incadra strict in ipoteza ceruta de text.
eu cred ca este bine asa cum se practica...cata vreme exista o hotarare judecatoreasca ea trebuie respectata inclusiv sub presiunea unei plangeri penale; cu toate astea, temeiurile pentru care se face asa, nu par a fi in regula dpdv juridic;