compensare legala pe art.52 din L.85/2006

Art. 52
Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci cand conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii.
Pentru a opera compensarea obligatilor intre doua societati trebuiesc completate niste ordine de compensare, data intocmirii ordinelor de compensare echivaleaza cu data stingerii obligatilor.
In baza ordinelor de compensare se opereaza si in contabilitate stingerea obligatiei si nu in baza articolelor din C.civil.
Privitor la art.52 legea nu precizeaza ce fel de creditor are dreptul de a invoca compensarea , cel care a depus cerere de admitere a creantei sau cel care nu s-a inscris in tabel.
Totusi scopul pt. care se intocmeste tabelul de creante este tocmai acela de a stabilii volumul exact al creantelor pt. ca in functie de acesta lichidatorul sa procedeze la lichidarea averii debitorului si la distribuirea sumelor catre creditori.
Art. 64
(1) Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului.
Deci legea nu instutuie o exceptie in privinta vreunei categorii de creditori, cu exceptia salariatilor, pt. nedepunerea cererii de admitere a creantei.
Pct.3 din art. 76 se refera tocmai la decaderea titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor pana la expirarea termenului prevazut din dreptul de a-si realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice debitoare, ulterior inchiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase.
Pct.3 , parerea mea , se refera la decaderea creditorului care nu depune cererea din dreptul de a-si realiza creanta impotriva debitorului, in cadrul procedurii, iar impotriva membrilor organelor de conducere ulterior inchiderii procedurii.

Stimate dcozma, cred ca faceti o confuzie grava, va rog sa recititi textul de lege:
Art.1144 C.civ., „compensaţia se operează de drept, în puterea legii şi chiar când debitorii n-ar şti nimic despre aceasta, cele două datorii se sting reciproc în momentul când ele se găsesc existând deodată şi până la concurenţa cotităţilor lor respective" - este evident ca nu este necesar, daca Legea prevede ca un anumit lucru se intampla DE DREPT, sa se mai intocmeasca alte forme cum sunt ordinele de compensare sau alte formulare, pentru ca lucrul respectiv sa aiba loc.
Chiar daca debitorii n-ar stii nimic, compensarea opereaza. Asa ca daca opereaza fara sa stie, opereaza si fara sa mai faca oaresce hartoage. Contabilitatea e una, si dreptul e alta! Contabilitatea este cea care se bazeaza pe drept, si nu dreptul pe contabilitate! Contabilitatea are doar rolul de a reflecta in evidente actele si faptele juridice care afecteaza patrimoniul.

Ganditi-va, de asemenea, ca inregistrarile in contabilitate pot fi facute sau nu corect, pana la urma exista si infractiunea de a tine contabilitate dubla, ori fictiva - in aceste cazuri, daca X, plateste lui Y o datorie, dar Y nu inregistreaza aceasta plata in contabilitatea sa, inseamna oare ca X nu a facut o plata valabila? Inregistrarea actelor si faptelor juridice in contabilitatea uneia din parti nu are efect asupra valabilitatii lor!

De asemenea, scrieti
dcozma a scris:

Privitor la art.52 legea nu precizeaza ce fel de creditor are dreptul de a invoca compensarea , cel care a depus cerere de admitere a creantei sau cel care nu s-a inscris in tabel.

Solutia este simpla si o stim cu totii din anul I de facultate, Ubi lex non distiguit nec nos distinguere debemus!

Art. 64
(1) Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului.
Deci legea nu instutuie o exceptie in privinta vreunei categorii de creditori, cu exceptia salariatilor, pt. nedepunerea cererii de admitere a creantei.

Este destul de logic ca daca a operat compensarea conform conditiilor legale din sediul materiei, Codul civil, fostul creditor/debitor nu mai detine o creanta si nu are motive sa se inscrie pe tablou.

Tot logic este si ca daca invocam compensatia, inseamna ca avem calitatea de parati, si ne aparam - cum am putea sa invocam compensatia in calitate de reclamanti? Chiar de aceea in speta invocata in aceasta discutie, invocandu-se in mod gresit compensatia ca mijloc de atac prin reconventionala, in loc de mijloc de aparare in actiunea principala, s-a ajuns la solutia la care s-a ajuns!

Compensatia legala o va invoca in cadrul procedurii, acel debitor care va fi actionat in judecata de debitoarea falita prin lichidator pentru recuperarea unei creante care s-a compensat cu o creanta detinuta de parat impotriva debitoarei falite.

Pct.3 din art. 76 se refera tocmai la decaderea titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor pana la expirarea termenului prevazut din dreptul de a-si realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice debitoare, ulterior inchiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase.

Titularul unei creante nascute anterior deschiderii procedurii, si stinse prin compensare, nu mai are temei sa se inscrie pe tablou!

Pct.3 , parerea mea , se refera la decaderea creditorului care nu depune cererea din dreptul de a-si realiza creanta impotriva debitorului, in cadrul procedurii, iar impotriva membrilor organelor de conducere ulterior inchiderii procedurii.

Aveti dreptul la orice opinie, dar aceasta pe mine una ma socheaza, din moment ce textul de lege spune ca este decazut acel creditor care nu depune declaratie de creanta in termen din:

"3. dreptul de a-si realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai
persoanei juridice debitoare, ulterior inchiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta
simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase."

Ce inseamna a-ti realiza creantele ulterior inchiderii procedurii? In nici un caz nu inseamna a ti le realiza in timpul procedurii, cum ati scris dvs.! Inseamna fie dupa radierea falitei, fie dupa inchiderea procedurii de reorganizare.

Pentru lamuriri, va recomand sa studiati Decizia ICCJ nr. 4797/2005 - [ link extern ]
Veti observa ca motivatia inexistentei ordinului contabil de compensare ca temei al respingerii exceptiei de compensare invocate nu se poate retine. Intamplator, speta este aproape identica celei despre care a scris initiatorul acestui topic- difera doar modalitatea de aparare-corect, pe calea intampinarii, si nu printr-o reconventionala, cum s-a facut din pacate aici.
Chiar daca la acel moment era in vigoare Legea 64/1995, si nu legea 85, si aceea avea aceleasi prevederi in privinta posibilitatii invocarii compensarii, chiar in raport cu o debitoare falita.

Stimata Diana Persa, Codul civil cuprinde normele generale privitoare la obligatile partilor.
Legea 85/2006 contine reglementari speciale , in materia insolventei , stiut fiind faptul ca specialul deroga de la general.
Incerc si pe alta parte sa va conving de aceasta, nu sustin ca am dreptate, doar va pun in vedere anumite texte din legea insolventei.
Art.3 Legea 85/2006
6. prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se intelege creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile;
7. prin creditor se intelege persoana fizica sau juridica care detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;
8. creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnati in calitate de membri ai comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat sau
notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege;
Asadar in intelesul Legii 85/2006 termenul de creditor si cel de creditor indreptatit sa participe la procedura insolventei au semnificatile de la punctele 6,7,8.
Adica:1 - sa aibe o creanta certa, lichida si exigibila ma i veche de 30 de zile;
2- sa solicite in mod expres intantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv;
3 - i-a fost admisa , in tot sau in parte, cerere de inregistrare a creantei.
Altfel dece lichidatorul ar mai trimite notificari si creditorilor care au de compensat creante cu debitorul, pentru a-si inscrie creantele pe tabel ?
Nu ar mai avea rost, rostul inscrierii in tabel este acela de a fi verificate creantele si a fi inscrise ulterior verificarii intr-un tabel definitiv.

Nu stiuce sa cred insa eu ma gasesc in alta situatie.
Am vindut piese auto la o firma ce a intrat intre timp in procedura de insolventa.
Colaborind de multi ani si fiind vorba de o suma de doar 1800 RON ,am fost notificat de lichidator sa ma inscriu la masa credala a acestei firme insa nu am facut-o gindu-ma laredresare si la faptul ca mi voi recupera intr-un timp anume.Intre timp de la data deschiderii procedurii de insolventa eu am achizitionat de la piese auto tot de 1800 RON in ideea de a face compensare.Cum nu m-am inscris la masa credala firma prin lichidatorul ei m-a actionat pt ca am datorie fata de ea de 1800 RON formuklind actiunea in pretentii pe fosta OUG 119/2007.A cistigat, normal invocind neinscrierea la masa credala si decaderea din acest drept,si acum sint bun de plata.
Intrebarea mea este daca eu ca societate mai imi pot recuperea intr-un fel banii pe care ii au si ei sa imi dea (1800 RON) dinainte de intrarea in insolventa si prin ce modalitate sau actiune legala?

Va multumesc si sper sa gasec raspunsuri utile