AUTORITATE DE LUCRU JUDECAT

Nu se leaga daca exista calea realizarii dreptului actiunea in constatare nu era admisibila per a contrario?

Da, sunt toate sansele B-)

Stimata colega, nu consider ca procedati corect. Poate isi doresc si alte persoane sa afle "mai multe detalii", eventual chiar in cuprinsul acestui thread, nu apelandu-va :">

P.S. mi-a fost respinsa exceptia numai pentru ca figura o singura persoana in plus, ca parte, fata de celalt proces unde am avut castig de cauza, definitiva si irevocabila.
Poate si putin coafat obiectul cererii, dar admiterea acesteia presupunea incalcarea flagranta a dispozitiilor deciziei initiale. #-o

Dar daca a doua actiune are ca obiect hotarare care sa tina loc de act autentic?Mai poate fi considerat autoritate de lucru judecat cand prima actiune a avut ca obiect actiunea in constatare?

Caz: O asociatie de proprietari da in judecata un propr. care are sume neachitate la intretinere (NU i-au fost primite, i-au fost refuzate); se cheama restantier in lumina legii. Punct. Instanta admite sumele pt. care exista documente justificative, le respinge pe cele in plus si respinge penalizarile, pentru ca nu au fost prevazute in hot. Ad gen. Peste o vreme, ca urmare a acelorasi incalcari ale legii, acelasi propr. este din nou chemat in judecata, pentru alte sume, pe alta perioada. De data aceasta se aproba penalizarile, dar! cu un proces verbal care nu este conform. Este o hartie pe calculator, nu asa cum prevede legea, in registrul de procese verbale. (nu exista macr posibilitatea de a avea un calculator in acea incaprere- un fals. Se poate vorbi de autoritate de lucru judecat in ceea ce priveste respingerea penalizarilor?
2. Alta intrebare: Penalizarile nu au fost trecute pe listele de plata lunare ci s-au calculat odata cu deschiderea procesului: cat de legala este acest procedeu?
Am deja "slabiciunile" mele, dar nu pot exclude pe nimeni de la discutie, deci: Soyez les bienvenus, tous!

Autoritatea de lucru judecat priveste intotdeauna ceea ce efectiv a dispus instanta, adica fie constatarea existentei ori inexistentei unui drept fie obligarea paratului sa faca, sa nu faca ori sa dea ceva. Actiunea in constatare nu poate avea acelasi obiect cu actiunea in realizare pentru ca prin obiect al actiunii se intelege beneficiul juridic pe care reclamantul urmareste sa-l procure prin actiune. Or, in cazul actiunii in constatare acest beneficiu se rezuma la constatarea existentei ori inexistentei unui raport juridic (si prin acesta a unui drept), in vreme ce actiunea in realizare are scop obligarea paratului tocmai pornind de la premisa existentei unui raportul juridic de drept material. Astfel se explica si caracterul subsidiar al actiunii in constarare.
Insa daca actiunea in constatare s-a judecat si a intrat sub puterea lucrului judecat exista o opreliste in fata actiunii in realizare daca ambele actiuni privesc acelasi raport juridic, pentru ca admitand actiunea in constatare prima instanta trebuia sa verifice daca nu cumva exista posibilitatea de a cere realizarea dreptului si in acest caz sa respinga actiunea in constatare (art. 111 Cod proc civ.). Or, in acesta lumina, trebuie observat ca autoritatea de lucru judecat priveste inclusiv imprejurarea ca instanta a constatat ca actiunea in realizare este cu neputinta de promovat.
Ceea ce cred ca trebuia demonstrat.