Promisiune de donatie

Bunul promis spre a fi donat trebuie sa fie in momentul donarii in proprietatea donatorului.Oare aici nu mai opereaza nulitatea absoluta in situatia in care bunul promis nu se afla in proprietatea donatorului??
Ce ar insemna ca eu sa promit ca donez un bun care este posibil (aleatoriu) sa intre in proprietatea mea peste 10 ani? Practic promit ca ma oblig sa donez "bunul proprietatea altuia", nu? Donatarul care cunoaste aceasta situatie si o accepta, accepta implicit si riscul de a fi incheiat o conventie "cel putin aleatorie" daca as putea sa-i spun asa!

Va multumesc tuturor care ati raspuns la acest mesaj!

Cu scuzele de rigoare pe care vi le aduc acum in primul rind, trebuie sa rectific expunerea problemei, deoarece mesajul mi s-a transmis gresit... Va rog, si sper, ca ma intelegeti.
In urma cu citeva ore am vazut acel act, si nu este "promisiune de donatie" asa cum am inteles la telefon, ci "promisiune de vinzare-cumparare". Ca atare pot sa dau mai multe detalii acum, certe.

Faptele s-au petrecut astfel:
Y a dat - fara nici un act - o suma substantiala de bani lui X (care este proprietara acelui imobil).
Au locuit impreuna, implicari sentimentale, Y dorind sa isi ajute "iubita"...
Singura pretentie a lui Y a fost sa fie trecut cumva pe actul de proprietate (partile nedorind sa se casatoreasca), avind in vedere ca pe linga banii pe care i-a pus "la comun", a mai construit citeva anexe in acea gospodarie, a instalat si reteaua de gaz s.a.
Au mers la notar si au facut acest act de "promisiune vinzare-cumparare", care pe scurt cuprinde: "Subsemnata X cu domiciliu... proprietara imbobilului... ma oblig ca atunci cind legea imi va permite, sa instrainez 1/2 din imobil lui Y" ..... . Tot atunci au introdus si in C.F.-ul imobilului aceasta conventie.

In acest act de promisiune nu apare nici o alta pretentie sau conditie, dar nici vorba de vreun ban, pret sau avans dat proprietarei, nici un termen-limita.

Cind legea i-a permis acel lucru (in oct. 2007), X a refuzat sa il faca pe Y parte la proprietatea ei. S-au despartit apoi, X inca detine acel imobil, banii pe care i-a primit atunci nu mai exista si nici nu are posibilitatea de a-i mai restitui vreodata...

Ce drepturi poate avea Y cu acest simplu act pe care il are?

Ce inteles poate avea termenul de "a instraina" in contextul respectiv?
(Dupa DEX: 2) jur. A face să intre în posesia altcuiva prin cedarea oficială a dreptului de proprietate; a aliena.)

si uite asa asistam la episodul doi din filmul "A dona , a cumpara, ...":)

corbalb a scris:

si uite asa asistam la episodul doi din filmul "A dona , a cumpara, ...":)

Imi cer scuze inca o data, si imi pare nespus rau pentru incurcatura creata initial! NU aceasta a fost intentia mea, adica de a va da de lucru si de a va pierde timpul aiurea... Iar faptul ca pe acest site exista persoane care dau dovada de atita bunavointa si promptitudine, ma face sa ma simt si mai vinovata.
Daca cineva dintre dvs. poate sa treaca peste greseala pe care am facut-o - independent de vointa mea - la expunerea initiala a mesajului, sper sa ma ajute in continuare. Multumesc pentru intelegere!

Ariel_tm a scris:

Faptele s-au petrecut astfel:
Y a dat - fara nici un act - o suma substantiala de bani lui X (care este proprietara acelui imobil).
Au locuit impreuna, implicari sentimentale, Y dorind sa isi ajute "iubita"...
Singura pretentie a lui Y a fost sa fie trecut cumva pe actul de proprietate (partile nedorind sa se casatoreasca), avind in vedere ca pe linga banii pe care i-a pus "la comun", a mai construit citeva anexe in acea gospodarie, a instalat si reteaua de gaz s.a.
Au mers la notar si au facut acest act de "promisiune vinzare-cumparare", care pe scurt cuprinde: "Subsemnata X cu domiciliu... proprietara imbobilului... ma oblig ca atunci cind legea imi va permite, sa instrainez 1/2 din imobil lui Y" ..... . Tot atunci au introdus si in C.F.-ul imobilului aceasta conventie.

In acest act de promisiune nu apare nici o alta pretentie sau conditie, dar nici vorba de vreun ban, pret sau avans dat proprietarei, nici un termen-limita.

Cind legea i-a permis acel lucru (in oct. 2007), X a refuzat sa il faca pe Y parte la proprietatea ei. S-au despartit apoi, X inca detine acel imobil, banii pe care i-a primit atunci nu mai exista si nici nu are posibilitatea de a-i mai restitui vreodata...

Ce drepturi poate avea Y cu acest simplu act pe care il are?

Ce inteles poate avea termenul de "a instraina" in contextul respectiv?
(Dupa DEX: 2) jur. A face să intre în posesia altcuiva prin cedarea oficială a dreptului de proprietate; a aliena.)

Lucrurile stau de fapt altfel, decat cum au fost expuse initial. Nu este vorba numai de un antecontract de vanzare-cumparare, ci si de faptul ca imobilul era detinut de promitenta dar, probabil nu-l putea instraina fiind achizitionat pe baza Legii nr. 112/1995 care prevedea interdictia instrainarii timp de 10 ani de la data dobandirii...
Prin urmare, daca prin antecontractul de vanzare-cumparare, proprietara imobilului s-a obligat a-l vinde promitentului cumparator dar a încălcat obligaţia de "a face" asumată, promitentul cumpărător poate cere instanţei ca în baza art. 1073 şi art. 1077 C. civ. (conform principiului executării în natură a obligaţiilor şi a reparării în natură a prejudiciului) să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare şi care va avea caracter constitutiv de drepturi, operând transferul proprietăţii de la data când rămâne definitivă.
Prin art. 5 alin. (2) din Titlul X al Legii nr. 247/2005, s-a prevăzut posibilitatea instanţei de a pronunţa o hotărâre judecătorească care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un imobil, în situaţia în care una din părţile antecontractului nu îşi execută obligaţia de a face.
Pentru admisibilitatea unei astfel de acţiuni trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
- să existe un antecontract valabil încheiat;
- antecontractul să fie dovedit potrivit dreptului comun;
- una din părţi să refuze încheierea contractului;
- reclamantul să-şi fi îndeplinit obligaţiile (în speţă, plata preţului) asumate prin antecontract;
- promitentul-vânzător să fie proprietar al bunului,
- promitentul-cumpărător să nu fie incapabil a dobândi bunul la data pronunţării hotărârii.
În Proiectul Codului civil, art. 1293 reglementează promisiunea de vânzare:
(1) Când una din părtile unei promisiuni bilaterale de vânzare refuză să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronuntarea unei hotărâri care să tină loc de contract, dacă toate celelalte conditii de validitate sunt îndeplinite.
(2) Dreptul la actiune se prescrie în termen 6 luni de la data la care contractul trebuia încheiat. ;)