avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 556 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Avocaţi şi Admitere ... Un avocat din Baroul Bota poate sustine procese penale?
Discuție deschisă în Avocaţi şi Admitere în avocatură

Un avocat din Baroul Bota poate sustine procese penale?

Buna ziua!
Va rog mult sa ma ajutati cu un raspuns privitor la practicarea avocaturii de catre un membru UNBR. Acestia pot emite chitante clientilor sai? Pentru ca un astfel de domn nu numai ca nu emite chitante pentru onorariile incasate, dar nici nu a depus declaratii fiscale la ANAF, incercand ca prin activitatea sa sa induca in eroare clientii sai care il cred membru al Baroului Bucuresti.
Mai mult decat atat, are drept de reprezentare in fata organelor penale?
Va multumesc!
Nu are.
Legal vorbind, Baroul \"Bota\" nu exista.

Vezi:
[ link extern ]
Judecată pentru exercitarea fără drept a profesiei, o avocată care face parte din Baroul condus de Pompiliu Bota a fost achitată definitiv de Curtea de Apel Alba Iulia, însă trebuie să plătească amendă administrativă de 1000 de lei. Angela Ana Vass a fost dată în judecată de Baroul Alba, care viza mai mulţi avocaţi în acest sens.

Potrivit sentinţei definitive pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia în data de 11 iunie, Angela Ana Vass a fost achitată în condiţiile articolului 18 Cod Penal, respective fapta nu prezintă pericol social şi în condiţiile articolului 19 din Legea nr. 255/2013.

Acesta prevede că “atunci când, în cursul procesului, se constată că în privinta unei fapte comise anterior intrării în vigoare a Codului penal, sunt aplicabile dispoziţiile art. 18^1 din Codul penal din 1968, ca lege penală mai favorabilă, procurorul dispune clasarea, iar instanţa dispune achitarea, în condiţiile Codului de procedura penală”.


Vezi pozitia oficiala a MJ
Ministerul Justiţiei - despre Baroul Constituţional Român
Punctul de vedere al Direcţiei Inspecţiei Generale din Ministerul Justiţiei, punct de vedere însuşit de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la:

- " verificarea legalitãţii constituirii Baroului Constituţional în raport de dispoziţiile OG nr. 26/2000 şi Legea nr. 51/1995 „

- "identificarea instanţelor la care avocaţii respectivi au pledat şi actele de reprezentare în baza cãrora au fãcut-o”.

România - Consiliul Superior al Magistraturii
Nr. 662/CSM/2004
Catre
Uniunea Avocaţilor din România
Nr. intrare 259/4 iunie 2004

Domnului avocat Cãlin-Andrei ZAMFIRESCU
Preşedintele Uniunii Avocaţilor din România

Stimate domnule preşedinte,

Urmare adresei dumneavoastrã nr. 259/22/03/2004, înregistratã la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 662/CSM/2004, vã transmitem, alãturat, spre informare, punctul de vedere al Direcţiei Inspecţiei Generale din Ministerul Justiţiei, punct de vedere însuşit de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii.

Menţionãm cã acest material a fost transmis la toate instanţele din ţarã, în vederea luãrii de mãsuri, conform legii.
Cu deosebitã stimã,
Secretar general,
Judecãtor dr. Dan Lupaşcu
s.s. idescifrabil


Ministerul Justiţiei - Direcţia Inspecţiei Generale
Nr. 671C5/02-06-2004
Nr. 1581/IG/M/2004

N O T Ã
Obiectul notei îl constituie conform rezoluţiei directorului direcţiei, datatã 31.03.2004:

- „verificarea legalitãţii constituirii Baroului Constituţional în raport de dispoziţiile OG nr. 26/2000 şi Legea nr. 51/1995 „

- „identificarea instanţelor la care avocaţii respectivi au pledat şi actele de reprezentare în baza cãrora au fãcut-o”.

Constatãri

1. Prin încheierea nr. 31/A/5.08.2002 (dosar nr. 31/A/2002) Judecãtoria Deva a recunoscut personalitatea juridicã Asociaţiei de Binefacere „Bonis Potra” şi a dispus înscrierea acesteia în registrul special al asociaţiilor şi fundaţiilor de la grefa instanţei.

Printre ale obiective de activitate asociaţia a trecut în statut şi „înfiinţarea de barouri cu respectarea prevederilor Constituţiei României, a prevederilor pactelor şi convenţiilor internaţionale privitoare la drepturilor omului”.

Dupã rãmînerea definitivã a hotãrîrilor judecãtoreşti a fost constituit „consiliul director” al „Baroului Constituţional Romîn” iar Bota Pompiliu s-a intitulat „decan” , pentru ca, la 17.01.2003, sã întocmeascã „Tabloul anual al avocaţilor Baroului Constituţional”, în care erau înscrise 35 de persoane, 20 dintre acestea avînd conferit dreptul de a pune concluzii la tribunale şi curţi de apel, sediile profesionale fiind situate în Orãştie, Alba Iulia, Baia Mare, Timişoara, Timişoara, Reşiţa, Piatra Neamţ, Satu Mare, Negreşti Oaş, Turnu Severin, Petroşani şi Bucureşti.

împotriva încheierii nr. 31/A/2002 a Judecãtoriei Deva s-a declarat recurs în anulare, procurorul general al Parchetului de pe lîngã înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cerînd ca aceasta sã fie reformatã pentru încãlcarea esenţialã a legii, fapt ce a determinat o soluţionare greşitã a cauzei de fond.

în dezvoltarea acestui motiv, în esenţã s-a arãtat cã soluţia Judecãtoriei Deva a fost pronunţatã cu violarea dispoziţiilor art. 1. art. 6 alin.3, lit.b şi art.7 alin.2 din OG nr. 26/2000 în sensul cã înscrierea asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor nu putea fi dispusã de vreme ce o asemenea entitate are scopuri patrimoniale.

Totodatã, s-a arãtat cã, prin validarea prin validarea statutului şi actului constitutiv al asociaţiei, se recunoaşte acesteia dreptul de a înfiinţa barouri şi organiza practicarea avocaturii cu încãlcarea prevederilor Legii nr. 51/1995, republicatã, privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat în România.

Prin încheierea de şedinţã din 21.10.2003, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a suspendat judecarea recursului în anulare, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lîngã înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva încheierii nr. 31/A/5.08.2002 a Judecãtoriei Deva.

Mãsura a fost justificatã de împrejurarea sesizãrii Curţii Constituţionale pentru a decide asupra excepţiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin.1 teza I şi art. 57 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 51/1995.

Prin aceiaşi încheiere s-a dispus suspendarea executãrii încheierii 31/A/05.08.2002 a Judecãtoriei Deva pînã la soluţionarea recursului în anulare.

Legalitatea încheierii nr. 31/A/5.08.2002 (dosar nr. 31/A/2002) Judecãtoria Deva prin care s-a recunoscut personalitatea juridicã Asociaţiei de Binefacere „Bonis Potra”, asociaţie care a înfiinţat Baroul Constituţional Romîn, face obiectul dezbaterilor înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României.

Aşa fiind, nu se pot face aprecieri cu privire la legalitatea hotãrîrii judecãtoreşti mai sus menţionate ori cu privire la legalitatea constituirii Baroului Constituţional, în raport de dispoziţiile OG 26/2000 şi Legea nr. 51/1995.

Este de menţionat şi faptul cã, potrivit relaţiilor transmise de cãtre instanţele judecãtoreşti, membrii Baroului Constituţional Romîn insistã a fi primiţi la unele instanţe (de exemplu, cele din raza Tribunalului Caraş Severin), invocînd alte încheieri, anume încheierea de şedinţã din 30 iulie 2003 a Judecãtoriei Tîrgu Jiu (dosar nr. 79/P/2003) prin care s-a dispus înregistrarea Filialei Bãleşti – Gorj a Asociaţiei „Bonis Potra” – Alba-Iulia în registrul special al Judecãtoriei Tîrgu Jiu.

Potrivit încheierii menţionate filiala Bãleşti a fost abilitatã sã înfiinţeze barouri.

2. Potrivit relaţiilor transmise de cãtre curţile de apel, membrii Baroului Constituţional Romîn s-au prezentat la mai multe instanţe de judecatã (nu s-a procedat la centralizarea datelor n.r.).

Actele de reprezentare pe care le-au prezentat au fost, de regulã, un înscris intitulat „împuternicire avocaţialã”, contractul de asistenţã juridicã încheiat cu pãrţile sau actele de constituire a asociaţiei.

Este de observat cã în cuprinsul aşa zisei „împuterniciri avocaţiale” se menţioneazã în mod expres cã mandatul care ca obiect exercitarea de cãtre împuternicit a activitãţilor „prevãzute de art. 3 din Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat”.

Instanţele judecãtoreşti:

Ø au acceptat şi au permis ca membrii Baroului Constituţional Romîn sã acorde asistenţã şi reprezentare juridicã;

Ø au pus în vedere membrilor baroului sã prezinte „dovezi cu privire la calitatea de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995” iar, în lipsa acestora, nu le-au permis sã acorde asistenţã şi reprezentare,

Ø au calificat mandatul a fi de reprezentare dat unui neavocat şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 68 alin.4 Cod procedurã civilã nu au permis membrilor baroului menţionat sã punã concluzii.

Instanţele judecãtoreşti nu au o practicã unitarã în aprecierea calitãţii de „avocat” a membrilor Baroului Constituţional Romîn.

Concluzii:

Potrivit legii, pãrţile pot sã-şi exercite drepturile procedurale, personal sau prin mandatar. în cea dea douã ipotezã, mandatarul se legitimeazã în faţa instanţei de judecatã cu o procurã.

Potrivit art. 68 alin. 1 teza finalã Cod procedurã civilã, în cazul cînd procura este datã unui avocat, semnãtura sa va fi certificatã potrivit legii avocaţilor, adicã potrivit Legii nr. 51/1995, act normativ care reglementeazã condiţiile impuse pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Calitatea de reprezentant procesual al pãrţii, adicã stabilirea existenţei ori inexistenţei raportului de reprezentare (legalã sau convenţionalã) se analizeazã şi se soluţioneazã potrivit legii, numai de cãtre instanţa de judecatã învestitã cu judecarea cauzei.

Pentru considerentele arãtate şi fãrã a se constitui într-o îndrumare datã instanţelor, apreciem cã, membrii Baroului Constituţional Romîn, atît timp cît nu s-au organizat în condiţiile impuse prin dispoziţiile Legii nr. 51/1995, nu pot exercita, în mod legal, activitãţile prevãzute de art. 3 din actul normativ menţionat, printre care se numãrã şi cea de „asistenţã şi reprezentare juridicã în faţa organelor de jurisdicţie.

Pentru aceleaşi considerente, apreciem cã înscrisurile întocmite de acest barou în justificarea legitimãrii lor procesuale nu întrunesc cerinţa impusã prin dispoziţia art. 68 alin.1 teza finalã Cod procedurã civilã, necesarã pentru exerciţiului dreptului de chemare în judecatã sau de reprezentare în judecatã.

Propuneri:

A se solicita preşedinţilor curţilor de apel sã punã în dezbaterea colectivelor de judecãtori, în cadrul şedinţelor de învãţãmînt profesional, în vederea unificãrii practicii judiciare, problema reprezentãrii (legitimãrii) procesuale a pãrţilor litigante.

Gãsim utilã şi comunicarea încheierii de şedinţã din 21.10.2003 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

INSPECTOR GENERAL JUDECÃTORESC,
Lavinia CURELEA
s.s. idescifrabil
Ultima modificare: Marți, 8 Iulie 2014
legalmgm, utilizator
multumesc frumos pentru raspunsuri!
Nu stiu cum cum este in alte orase, dar in Bucuresti, anul acesta, am intalnit avocati inscrisi la UNBR Bota, care pledau la ICCJ, si instanta nu a avut obiectii.
Faptul ca avocatul mentionat de dvs. nu emite chitante si nu depune declaratiile la ANAF, indiferent din ce uniune face parte, tot evaziune fiscala se numeste.
Ultima informatie pe care am gasit-o despre "uniunea Bota" este din februarie anul acesta
[ link extern ]

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Fostul barou constitutional jramona jramona An inteles ca fostul Barou constitutional ar fi intrat in legalitate si se poate inscrie orice absolvent de drept fara examen. Stie cineva mai multe detalii? (vezi toată discuția)
Baroul lui pompiliu bota CE AVANTAJE AVEM?CE NE ASTEAPATA DACA NE INSCRIEM LA BAROUL CONSTITUTIONAL? CARE SUNT CERINTELE? (vezi toată discuția)
sentinta asta este hit , doar ca bota n-a murit ! Roland Mindrila Roland Mindrila Condamnarea lui Bota este prima condamnare definitiva administrata pentru practicarea fara drept a profesiei de avocat unui avocat din noile structuri ... (vezi toată discuția)