- si daca acea deplasare externa s-a efectuat cu scopul obtinerii de venituri, s-au semnat contracte benefice pentru societate, de ce nu? daca societatea nu are salariati de ce nu poate administratorul sa-si deconteze diurna? daca exista documente certe (corespondente, oferte, contracte)
- iar daca acea deplasare s-a efectuat in scopul derularii concediului de odihna, relaxarii prin "turul Europei", atunci si pentru mine sunt ch.nedeductibile fiscal si impozitate ca atare, ori efectiv nu se inregistreaza in contabilitate.
In ceea ce priveste decontarea cheltuielilor cu diurna acordata salariatilor unor societati comerciale trebuie subliniat ca aceasta se realizeaza la nivelul stabilit in contractul de munca aplicabil (individual, colectiv sau la nivel national) in cazul salariatilor sau la nivelul stabilit prin hotararea adunarii generale in cazul celorlalte categorii de persoane.
Consilier Contabilitate
Important din punct de vedere atat al indemnizatiei zilnice de delegare sau de detasare, cat si al diurnei este tratamentul fiscal acordat acestor sume atat pentru persoane fizice cat si la nivelul persoanei juridice. In analiza tratamentului fiscal stabilit in conditiile Codului fiscal intervine modul de determinare a limitelor stabilite.
Pentru identitate terminologica vom preciza mai intai cadrul general care reglementeaza cele doua categorii de drepturi de care beneficiaza salariatii. Asadar vom distinge:
a) indemnizatia zilnica de delegare sau de detasare acordata salariatilor pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in interesul serviciului, pentru compensarea cheltuielilor personale si al carei cuantum este actualizat periodic potrivit Hotararii Guvernului nr. 543/1995, privind drepturile banesti ale salariatilor institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, republicata. Valoarea indemnizatiei zilnice de delegare sau de detasare stabilit pentru institutii publice este in perioada (16 ianuarie 2004 – prezent), 105.200 lei zilnic. Cuantumul este stabilit prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1817/2003 pentru actualizarea cuantumurilor indemnizatiilor de delegare si detasare prevazute in anexa la Hotararea Guvernului nr. 543/1995 privind drepturile banesti ale salariatilor institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, republicata, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2004. Fiecare 24 de ore reprezinta cate o zi de delegare sau detasare. Numarul zilelor calendaristice in care salariatul se afla in delegare sau detasare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca. Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore.
b) diurna acordata salariatilor trimisi in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar acordata si stabilita in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 518/1995 cu modificarile si completarile ulterioare; aceasta are rolul de acoperire a cheltuielilor de hrana, a celor marunte uzuale, precum si a costului transportului in interiorul localitatii in care isi desfasoara activitatea salariatul, indemnizatie zilnica in valuta. Diurna in valuta se diferentiaza pe doua categorii si se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea.
Diurna in valuta se acorda astfel:
b1) in cazul folosirii ca mijlocul de transport avionul, diurna se va acorda pe perioada cuprinsa intre momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, si de pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei;
b2) in cazul folosirii ca mijloc de transport trenul sau mijloacele auto, diurna se va acorda pe perioada cuprinsa intre momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei sau de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara.
O prima problema este generata de formularile insuficient de riguroase prevazute in Codul fiscal in raport cu cele utilizate in cuprinsul Anexei 1 lit b) Hotararea Guvernului nr. 518/1995 la este realizata incadrarea personalului in categorii de diurna si plafoane de cazare. Astfel, in categoria a II-a (coeficient 1,60) se incadreaza: ministrii, secretarii de stat, secretarii generali, subsecretarii de stat, personalul incadrat in functii asimilate acestora prin acte normative, precum si prefectii, subprefectii, primarul general si viceprimarul Capitalei, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, ambasadorii, academicienii si membrii corespondenti ai Academiei Romane, seful Statului Major General, prim-loctiitorul si loctiitorii acestuia, inspectorul general al Inspectoratului General al Ministerului Apararii Nationale, sefii departamentelor Ministerului Apararii Nationale si loctiitorii acestora si alte categorii particulare de functii. Formularea imprecisa din Codul fiscal si din normele de aplicare aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004 este aceea ca nu sunt stabilite si categoriile de diurna fata de care se aplica limita de 2,5. In aceste conditii din practica constatata la nivelul organelor de control acestea indiferent de ierarhia fireasca din cadrul unei societati calculeaza limitele acordate beneficiarilor in raport de limita minima si nu de cea maxima pentru care, sustin sunt aplicabile exclusiv persoanelor enumerate mai sus si fara nici o exceptie ori extindere. Asadar acesta era motivul pentru care recomandam utilizarea nivelului minim pentru a proteja societatea de interpretari ulterioare generatoare de majorari de intarziere si totodata cuprinderea in contractul de munca a unui nivel al diurnei sau indemnizatiei de delegare sau de detasare peste nivelul deductibilitatii care va asigura diferentei o impozitare similara cu cea a impozitului pe salarii dar fara a mai fi suportate contributii sociale.
Potrivit art. 21. alin. 3 lit au deductibilitate limitata suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, in cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.
Potrivit art. 55 alin. (4) lit. g) din Codul fiscal, sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile. In schimb sunt impozabile sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit (cele care datoreaza impozit pe venitul microintreprinderilor) peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice. Sumele acordate peste aceasta limita sunt considerate venituri asimilata salariilor, in vederea impunerii.
In cazul in care societatea este platitoare de impozit pe profit, fata de categoriile de persoane mentionate de dvs. respectiv patron, administrator director, sofer si din perspectiva celor de mai sus se cuvin a fi facute cateva precizari.
In cazul administratorilor societatii si a salariatilor cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti reprezinta o cheltuiala deductibile indiferent de nivelul acestora daca evident sunt justificate cu documente. Asadar pentru aceste categorii de persoane pot fi asigurate conditii de cazare indiferent de clasificarea unitatilor de cazare. In schimb, daca indemnizatia de delegare sau de detasare si diurna sunt venituri neimpozabile in cazul salariatilor nu acelasi lucru se intampla daca beneficiarul este doar administrator al societatii fara a avea calitatea de angajat. In acest caz venitul va fi impozabil si va fi asimilat cu salariul in vederea impunerii. Aceasta desi potrivit art. 21 alin. (2) lit. e) cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate efectuate de catre salariati si administratori sunt fara distinctie intre aceste categorii cheltuieli deductibile.
In ceea ce priveste incasarea vreunor venituri de aceasta natura ori suportarea de catre societate a unor cheltuieli care ii privesc pe asociati (patroni) acestea vor fi concomitent considerate venituri impozabile asimilate dividendului potrivit art. 7 pct. 12 alin. 2) din Codul fiscal, respectiv cheltuieli nedeductibile in temeiul art. 21 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal.
avocatnet.ro explicăm legislația
break_noon