Va salut
Am o rugaminte ; doresc sa aflu o cale de a-mi rezolva o problema referitoare la limitarea legaturilor personale pe care doresc sa le am cu copiii mei ; " Fosta " ii confisca telefonul copiilor mei ; ii ameninta pe copii daca se intalnesc cu mine , cu pedepse .
Am hot. judec . cu program de vizita si imi este acordat dreptul de a avea relatii personale cu copiii mei .
In urma acestor evenimente am sesizat compartimentul asistenta sociala din cadrul primariei si am depus o cerere de chemare in judecata pt ingradirea dreptului meu ( care am inteles ca este prevazut in legea 272 din 2004 ) .
Daca aveti alte idei , va rog sa ma ajutati cu un sfat .
Va multumesc anticipat
Dragi oameni buni ; este legea 272/2004 si hot. judec. care imi permite sa am relatii personale cu copiii mei ; deci , cadru legal este , doar ca fosta nu are atata minte sa vada ca incalca unele drepturi ( atat ale mele , cat si a copiilor mei ) . Aceasta " incalcare " doresc sa o indreptam in instanta , pt ca altfel nu este posibil ; doream sa vad daca mai sunt si alte institutiii ale statului care se pot ocupa cu " indreptarea " unor nereguli . S-ar parea ca doar in instanta imi pot gasi dreptatea ( sper ) .
Va anunt indiferent de rezultat .
Oricum va multumesc pt pareri .
Sunt intr-o situatie asemanatoare. Am divortat de sotul meu anul trecut pt ca era f violent si a primit drept de vizita 3 ore la doua saptamani. Anul acesta am incercat o impcare pentru binele copiilor, dar el s-a dovedit si mai violent decat inainte. am fost fortata sa iau copiii si cateva lucruri si sa fug departe de el, undeva unde sa nu ne gaseasca. Din pacate, nu am bani sa cer in instanta anularea dreptului la vizita. Ce mi se poate intampla pentru ca nu respect hotararea judecatoreasca? Multumesc!
@aircip
Incercati, pana sa ajungeti in instanta sau chiar in paralel cu depunerea dosarului in instanta - unde veti cere specific convorbiri telefonice in intervalul orar ... -, sa ajungeti cu mama copiilor la mediere.
Incercati sa prezentati lucrurile mai putin din perspectiva "cum pot sa o pedepsesc pe mama ca imi ingradeste drepturile?" si mai mult din perspectiva "cum pot avea copiii nostrii o viata relativ normala?"
Subliniati ca vreti sa depuneti toate eforturile pentru pastrare unei relatii politicoase cu mama copiilor, pentru buna dezvoltare a acestora din urma.
Incepeti prin a nu va mai adresa cu "fosta", "fosta sotie" si astfel de apelative care trimit cu gandul la relatia dintre dvs si doamna (care se presupune ca s-a incheiat), ci cu apelative care fac referire la calitatea ei de mama - "mama copiiilor mei", "celalalt parinte al copiilor mei" - caci acesta este rolul pe care il joaca in prezent. Veti spune ca este doar o modalitate de exprimare, dar este in fapt o pozitionare in cadrul relatiei cu doamna.
In final, daca nu reusiti sa negociati, veti ajunge in instanta unde trebuie sa cereti tot ce credeti ca aveti nevoie - probabil ca le veti obtine pe cele mai multe, insa nu va fi sfarsitul problemelor.
Cat despre faptul ca mama nu vrea ca cei mici sa aibe telefoane mobile - nu e relevant. Poate nici tatal nu vrea ca ai lui copii sa aibe ghiozdane albastre sau stilouri cu Spiderman (sunt exemple la intamplare), asta n-o sa o opreasca pe mama sa le cumpere ce vrea ea.
Poate mama nu vrea ca cei mici sa plece cu telefoanele de acasa, dar asta nu ii impiedica sa raspunde al telefon cand sunt acasa si ii suna tatal lor.
@Georgia_cs
Nu cred ca puteti obtine anularea dreptului la vizita, oricum are un program de vizita foarte scurt: 3 ore la doua saptamani.
Copiii vor sa petreaca timp cu tatal lor?
Stimate domn,
Ati afirmat ca nu exista probleme semnificative cu referire la programul de vizitare.
Pentru moment nu ati ajuns cu mama la o intelegere cu privire la convorbirile telefonice. Poate mai incercati, poate mai asteptati....
Vreti neaparat sa mergeti in instanta?, "sa fie ca mine, nu ca tine"! Cam ce beneficii credeti ca veti obtine? Cate sanse sunt ca un astfel de demers sa nu faca decat sa antagonizeze relatia, buna-rea, care exista. Sa zicem ca veti obtine o astfel de hotarare. Ce ar putea face mama, daca ar fi de rea-credinta, asa cum afirmati: n-am auzit tel, era descarcat, l-au uitat copiii la bunica, nu vrea sa vorbeasca cu tine, etc. Ce faceti? Puneti in executare silita hotararea? Cum?
Ganditi-va bine ce puteti obtine bun si ce rau? Nu e despre sa "ne aratam muschii"! Nu transformati o relatie de parinti, care scartaie, intr-un razboi!
Si nu in ultimul rand, un sfat: mai lasati-o de dimineata pana seara cu "drepturile" si mai luati-o si pe aia cu obligatiile! Ganditi-va la ce intelege celalalt. Nu poti sa "castigi" daca repeti aceiasi pozitionare cu asteptarea puerila, ca sa nu-i zic altfel, ca la a mia pozitionare identica rezultatul va fi diferit! Parintele la care sta copilul/copiii este in mod categoric mult mai ocupat si mai istovit. Imaginati un pic: Plec de la servici, sunt cu ochii pe ceas sa nu intarziu la cresa/gradinita/scoala, ma gandesc ca pe drum trebuie sa fac cateva cumparaturi, cand ajung acasa sa-i fac baie copilului, sa bag rufe la spalat si intre timp sa pregatesc ceva pentru cina. Mai sunt eventual si lectiile, suna mama, am uitat sa platesc factura de electrica etc si in vremea asta, pe fundal, e o voce care macane doar despre drepturi. Care e reactia?
Credeti cumva ca reactia este ma asez pe fotoliu si incep sa meditez asupra importantei convorbirii telefonice? sau ca reactia va fi, din instinct de auto protectie: ce pot elimina spre a-mi scadea nivelul de stres? copilul? nu!, serviciul?, nu, factura?, nu. Deci ce ramane de eliminat?: pe ala care e vesnic nemultumit, care nu ma intreaba niciodata cu ce ma poate ajuta, care nu spala, gateste, calca alaturi de mine si care doar repeta cum e cu drepturile lui. Dar cu drepturile mele cum ramane?
Pana cand nu veti face niciun efort sa intelegeti si punctul de vedere al celuilalt, parerea mea, nu veti obtine nimic, ba din contra!
avocatnet.ro explicăm legislația
mirebire, utilizator
Bubbles2017