Apropos de NATURAL.
Imi aduc aminte de o ancheta penala in care anchetatorul il intreaba pe invinuit cum il cheama pe tata.
Acesta raspunde : NATURAL.
Cum il cheama pe tata? intreaba iarasi anchetatorul putin enervat.
Natural, raspunde iarasi invinuitul.
Cum il chema ?
Natural sefu', a raspuns din nou invinuitul.
Si fiind de etnie rroma, pe tatal invinuitului il chema chiar Natural.
Stimata Doamna,
Rugamintea mea, ca si a celorlalti antevorbitori (ante.. scriitori) care v-au raspuns, este sa ii spuneti domnului ca va avea un copil. Pot sa va spun ca am dus aceasta munca de lamurire cu o buna prietena, aflata exact in situatia Dvs.. Acum e in 7 luni, naste in octombrie. Nici Domnul ei nu vroia copii, nici el nu s-a bucurat de veste. La vreo 3 luni dupa ce a aflat, timp in care a disparut el dupa ce disparuse prietena mea de langa el, a spus ca va veni sa recunoasca copilul. Poate nu va veni, dar si in aceasta situatie am convins-o pe prietena mea ca, daca va fi cazul, sa deschida o actiune impotriva lui pentru stabilirea paternitatii.
Pot sa va spun ca timp de cateva luni argumentele mele n-au avut efect in privinta deciziei ei de a nu-i spune Domnului despre copil. Repet, este exact in situatia Dvs. Stiti ce a determinat-o pana la urma sa vrea ca Domnul sa fie trecut ca tata in certificatul de nastere? Gandul ca intr-o zi ceva i s-ar putea intampla ei, iar copilul ar putea ajunge intr-un orfelinat. A fost gandul ei, nu sugestia mea. Rationamentul ei este corect, si va invit sa il aprofundati si Dvs: parintii prietenei mele sunt in varsta, are o singura sora maritata prin strainatate. Oricum ar fi, chiar si cea mai apropiata ruda din familie, nu are, cel putin in fata legii, atributiile unui parinte (fie el si un tata "de forma"). La un moment dat, in caz de nevoie, copilul Dvs. poate avea un sprijin in tatal trecut pe certificatul de nastere, chit ca acest spijin va fi acordat de buna voie si din suflet, sau prin forta legii.
Sa va dea Dzeu numai bine si sa va bucurati de copil.
Cu stima,
Av. Niculescu-Gorpin