Guvernul a aprobat Ordonanța de urgență privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, act normativ prin care Executivul pune în acord legislația cu normele constituționale

Serviciile secrete au atribuţii doar în domeniul siguranţei naţionale, nu şi în cel al urmăririi penale si asa trebuie sa ramana.

Serviciile secrete doar furnizau informații anterior de a se sesiza organul judiciar de vreun denunțător.
Nu aveau legătură cu urmărirea penala.

Interceptările nu erau probe efective decât dacă se încadrau stric pe lege.

De ascultat o pot face și acum.

Marti, 15 martie 2016, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a dat publicitatii urmatorul comunicat:
”Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania condamna in termeni categorici faptul ca Guvernul a acordat Serviciului Roman de Informatii, printr-o ordonanta de urgenta, statutul de “organ special de cercetare penala”, atribuind astfel unui serviciu de informatii secret un rol activ in procesul penal, fapt de natura a afecta drepturile fundamentale ale cetatenilor, inclusiv dreptul la un proces echitabil.
Modul in care Guvernul a inteles sa rezolve situatia rezultata in urma deciziei Curtii Constitutionale contravine in mod flagrant art. 115 alin. 6 din Constitutie, care prevede in mod neechivoc ca ordonantele de urgenta nu pot afecta drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie.
In mod eronat, atat Ministrul Justitiei cat si Prim Ministrul au afirmat in spatiul public ca, prin aceasta ordonanta, SRI nu a primit absolut nicio competenta pe care nu o avea pana la decizia 51/2016 a Curtii Constitutionale.
Aceasta afirmatie este contrazisa de insasi prevederile legale in vigoare, modificate prin textul ordonantei. Art. 13 din Legea 14/1992 de functionare a SRI prevede in mod ferm ca “organele Serviciului Roman de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penala, nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive si nici dispune de spatii proprii de arest”.
Aceasta prevedere a fost inclusa in mod expres in legea privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, tocmai pentru a se evita abuzurile permise de un astfel de amestec intre munca informativa si cea de cercetare penala. O astfel de competenta a permis Directiei VI – anchete penale – a fostei Securitatii comiterea, sub acoperirea legii, a celor mai atroce abuzuri si incalcari ale drepturilor omului.
Prin ordonanta data de Guvern, Serviciul Roman de Informatii dobandeste atributii de cercetare penala, fapt ce inseamna o indepartare de valorile europene si o intoarcere spre trecutul comunist.
Vulnerabilitatile generate de amestecul atributiilor serviciilor de informatii cu cele ale cercetarii penale au fost sesizate inca din 2006, intr-un raport intocmit de expertii Comisiei Europene. Acestia au subliniat ca nu exista nici un control asupra modului in care SRI, folosindu-se de structura sa strategica, colecteaza informatii despre investigatii si, daca este asa, cum foloseste aceste investigatii.
Aceasta veche vulnerabilitate este acum mult agravata. Dubla subordonare a ofiterilor de informatii, creata prin aceasta ordonanta, fata de procuror pe de-o parte şi fata de superiorii din SRI, pe de alta parte, va crea probleme legate atat de securitate, cat si de dreptul la un proces echitabil.
In loc sa rezolve problemele, solutia adoptata de Guvern le adanceste. Romania are deja o structura specializata in domeniul terorisimului, si anume DIICOT, astfel incat stirbirea atributiilor sale, pentru a fi trecute unui serviciu secret, este de neinteles intr-un stat care a ales sa confere procurorilor statut de magistrati, tocmai pentru a permite anchete independente, si de neacceptat in situatia in care solutia este adoptata printr-o ordonanta de urgenta.
De asemenea, UNJR atrage atentia asupra faptului ca Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, despre care se vorbeste in ordonanta, nu are o lege de fundamentare transparenta, care sa ii stabileasca in mod clar natura juridica, structura, functiile si modul de control, fapt ce ne situeaza, din nou, in afara principiului legalitatii.
Ordonanta mai adauga organelor de cercetare penala si „lucratori specializati din cadrul politiei”, ceea ce extinde din nou – in mod neclar – sfera persoanelor ce dobandesc dreptul de a face cercetare penala. Codul de Procedura Penala vorbeste de organe de cercetare penala speciale, o categorie mult mai restransa decat a lucratorilor specializati din cadrul politiei, acesta din urma incluzand si lucratorii din structurile de informatii ale Ministerului de Interne.
Nu in ultimul rand, UNJR atrage atentia ca orice probe stranse in baza acestei ordonante ar putea fi periclitate, motiv pentru care constitutionalitatea acestei ordonante trebuie verificata in integralitate de indata.
Fata de aceste vulnerabilitati grave, UNJR solicita Avocatului Poporului sesizarea de urgenta a Curtii Constitutionale cu o exceptie de neconstitutionalitate vizand aceasta ordonanata, pentru a se evita si riscul bulversarii unor acte procedurale importante in procese penale in curs.
UNJR trage un semnal serios intregii opinii publice sa constienteze faptul ca pana acum actele de cercetare penala erau atributul exclusiv al procurorilor, care sunt magistrati, parte a autoritatii judecatori si independenti de orice alta putere. Atribuirea dreptului de a face acte de cercetare penala unui serviciu secret ne duce inapoi in era comunista si compromite independenta anchetelor si implicit independenta justitiei.”