Ma confrunt cu urmatoarea situatie si va rog sa ma ajutati cu un sfat:
- am program de vizita minor stabilit prin conventie la notar astfel: primul si al treilea weekend, de vineri ora 18 pana duminica ora 18 si 2 saptamani neconsecutive in vacanta de vara, custodie comuna, copilul avand domiciliul la mama (copilul are 4 ani).
Am anuntat mama copilului ca vreau sa-l iau 1 saptamana in vacanta de vara iar ea a spus ca imi da copilul doar daca o sun in fiecare zi si vede si copilul 1 data in aceasta saptamana. I-am precizat ca voi ramane cu copilul in Bucuresti (probabil daca plecam undeva cu el nu mai avea pretentiile acestea). Cele 2 saptamani neconsecutive in vacanta de vara sunt precizate in conventie fara sa fie mentionata nicio alta conditie pentru respectarea acestora. Am fost de acord sa vorbeasca cu copilul la tel cel putin 1 data in tot timpul asta, dar nu in fiecare zi si asta deoarece atunci cand copilul este la mine, mama copilului ma terorizeaza cu telefoane, la care dc nu raspund, ma ameninta cu politia (evident ca atunci cand sunt cu copilul nu stau cu telefonul in dinti ca sa-i raspund fix cand doreste ea).
Am sunat-o ca sa vorbeasca cu copilul atunci cand acesta e la mine si ea m-a acuzat, pe nedrept, ca era copilul trist si plangea si ce i-am facut. Din acest motiv, telefoanele in fiecare zi sunt o hartuire pe care se ambitioneaza sa o faca. Ca sa nu mai precizez de vizita la copil, in concediul meu.
Mentionez ca sunt si in proces cu ea pentru modificarea programului de vizita stabilit initial.
Mi-a spus ca daca nu-i respect conditiile, altfel nu-mi da copilul.
Ce as putea sa faca pentru a sta 1 saptamana cu copilul meu, in liniste si fara stresul telefoanelor ei?
Consiliere parentala ati incercat? Asta cu mainile legate ca parinte nerezident cam asa e din pacate, va pot da exemple extrem de flagrante de abuz al unor parinti rezidenti si nimeni nu face nimic.
Dupa cum ziceam, nu e prima abatere. Dupa prima data cand a refuzat sa mi-o dea, am cerut monitorizare DGASPC si am facut si consiliere parentala la ei. Dupa mai multe sedinte, nu am ajuns la nicio concluzie si am fost trimisi in instanta ca sa ne rezolvam neintelegerile.
Suntem in instanta deja, a inceput procesul si astept decizia. Insa pana atunci ma confrunt cu astfel de comportament, pe care il face de fiecare data cand vreau sa iau copilul in vacanta, ca apoi sa-mi reproseze ca niciodata nu am vrut sa-l iau.
Si nu sunt un om absurd si nu ma ambitionez aiurea, insa chiar si daca ii accept conditiile ei, tot ma agreseaza cu acuzatii si telefoane: daca vorbeste la telefon cu copilul apoi ma tine toata ziua in mesaje si acuze ca de ce era copilul trist, de ce plangea, ce-i fac? etc
Si ce rezolv atunci? Eu voi fi nervos si stresat din cauza ei (ca nu ai cum sa nu te enervezi cand te acuza de ceva ce nu e adevarat) in loc sa ma bucur de copil si sa ne simtim bine impreuna (in timul ala putin pe care il avem impreuna).
I-am facut plangere la politie pt hartuire si degeaba!
Chiar daca stie ca ma iubeste copilul si e atasat de mine, ca se bucura cand ma vede si cand sta la mine...tot nu o impresioneaza!
Cum se poate asa ceva? Ca mama sa nu doresti fericirea propriului copil? Sa fie mai importante razbunarea, orgoliile, ambitiile....decat fericirea copilului tau?
Personal, ca tata , nu mi se pare deloc exagerat ca un parinte sa vorbeasca cu copilul lui zilnic. Mai ales ca in cazul asta este vorba de resident, parintele cu care copilul este obisnuit mai mult.
Este firesc si ca fosta partenera sa fie ingrijorata cand e copilul atata timp departe de ea.
Si este normal si sa vrea sa o vada.
Ceea ce insa nu ia niciunul in calcul este dorinta copilului. Daca vine la dumneavoastra si vrea sa isi vada mama o ora in parc, o sa o refuzati? oricat ar gresi fosta sotie si nu zic ca nu o face, mi se pare important sa nu gresiti dumneavoastra.
Am dat la alte subiecte exemplu unui prieten apropiat care dupa vacanta copilului petrecuta la el, dupa intoarcerea copilului la mama nu I s-a mai raspuns la telefon, doua saptamani nu a stiut nimic de copil. Ieri tocmai ce mi-a povestit ca vinery I s-a raspuns la mesaje si a putut lua copilul in week-end la program. Cel mic,ajuns la tata I-a povestit plangand cum a adormit in fiecare noapte gandindu-se la el. cum mama nu a vrut sa ii dea telefonul sa il sune. Tatal a avut doua variante, sa inceapa sa se certe cu fosta sotie, sau sa fie altfel. Din fericire pentru copil a ales ultima varianta. I-a spus celui mic ca mami a gresit insa fara sa vrea, ca il iubeste mult insa chiar daca ea a gresit ei trebuie sa faca ceea ce este correct si bine si I-a dat telefonul copilului sa o sune, I-a trimis fostei partenere poze din week-end, a vorbit calm si civilizat ca si cum nimic nu s-a intamplat. Rezultatul? Copilul l-a sunat si duminica cand a ajuns acasa la mama dar si aseara. Tatal a trimis mesaj mamei si I-a multumit in cel mai civilizat mod ca a incurajat copilul sa il sune, ca le-a facut o mare bucurie la amandoi.
Si uite cum dintr-o situatie care putea exploda, cineva diplomat a intors lucrurile in avantajul copilului in primul rand.
Eu unul, sa fiu in locul dumneavoastra as fi de accord cu ce doreste fosta sotie. I-as spune ca e rezonabil, ca probabil are temeri de cum va sta cea mica fara ea atata timp. I-as trimite poze zilnic pe whatsapp, I-as povesti de copila, I-as spune ce isteata este si ce mult ii multumesc ca a ingrijit-o asa frumos. Si totul in modul cel mai sincer si mai cald. Iar cand as duce copila acasa I-as spune sa mergem sa luam flori mamei.
Este doar parerea mea.
Zic ca e pacat sa nu va bucurati in vacanta si cred ca inca mai e loc sa va faceti din fosta partenera un aliat nu un dusman.
Dle When ... Mi ati facut o mare bucurie pentru ca, citind mesajul dvs am inteles ca totusi poate mai exista o speranta cat de mica !!
Exact cum ati descris dvs lucrurile as vrea sa decurga totul intre mine si fostul sot, l am iubit enorm pe tatal copiluli meu si ii multumesc in fiecare zi ca il avem pe cel mic ( chiar daca el nu si a dorit sa fie tata, imi doresc sa isi iubeasca copilul si sa ne putem intelege, sa fim prieteni si sa ne bucuram de copil impreuna chiar daca suntem fiecare cu viata lui ) , sunt fericita ca m a facut mama si imi doresc din tot sufetul sa ma pot intelege cu dansul pentru ca cel mic sa poata uita tot ce a fost urat si tot razboiul absurd dintre noi doi din care oricum nimeni nu a avut ceva de castigat inafara nervilor,frustrarilor, timpului si a banilor pierduti si cel mai probabil a distrugerii starii de sanatate) .
Cand copilul meu mergea la tata stiind ca nu il ingrijeste cum trebuie ( nu neaparat pentru ca nu vroia ci pentru ca nu stia cum ..) ca cel mic nu vrea sa mearga si ca se simte strain, debusolat, abandonat, eram disperata, singura mea clipa de liniste si bucurie era cand cel mic ma suna ..
Ma suna de multe ori pe zi, ori de cate ori ii era dor de mine sau vroia sa imi povesteasca ce facea .. De multe ori m am certat cu fostul sot si acesta ma santaja ca nu imi voi mai auzi copilul , turbam , plangeam, urlam si ma durea neputinta stiind ca cel mic va suferi ..
Copilul meu acum are un telefon al lui si ma suna cred ca de 50 de ori pe zi sa imi povesteasca cate in luna si in stele si va spun din tot sufletul ca mi ar placea sa vrea sa vorbeasca cu tatal lui si sa ii povesteasca si lui sa ne putem bucura amandoi de tot ce simte, gandeste si povesteste copilul nostru ...
SFATUL MEU ESTE SA LASATI TOTUL SI SA VA GANDITI LA COPIL , TIMPUL TRECE, COPILARIA LA FEL SI EA SI ESTE ATAT DE PACAT ...
Nu se pune problema sa-i interzic propriului copil sa-si vada mama sau sa vorbeasca la telefon cu ea, daca asta este dorinta lui! Imi doresc sa fie linistit copilul atunci cand este in vacanta la mine si nu sa planga dupa mama. Daca isi va manifesta dorul de mama, bineinteles ca nu voi lasa copilul sa planga de dorul ei.
Problema fostei sotii nu este ca e ingrijorata in ceea ce priveste copilul, mai ales ca nu a avut niciodata motive: copilul a fost mereu bine ingrijit atunci cand a fost la mine si nu s-a intors acasa nici macar cu o zgarietura.
Dorinta ei este sa creeze tensiuni prin intermediul acestor telefoane pt ca am facut exact cum ati precizat si dvs ca a facut prietenul: i-am dat copilul sa vorbeasca la telefon cu ea si m-a acuzat ca era trist si plangea, i-am trimis poza in secunda 2 ca sa-i arat ca e fericit copilul si nu are nicio problema...degeaba.
Telefoanele si mesajele ei sunt doar niste sicanari si deranjari abuzive si asta in conditiile in care eu nu-i fac asa ceva. Am sunat de cateva ori sa vorbesc cu copilul si acesta nu a vrut sa vorbeasca la telefon cu mine si mai mult, dupa spusele mamei, dadea cu palma in telefon, asta in conditiile in care daca sun la gradinita sa vorbesc cu el, stie sa vorbeasca la telefon.
Plus ca nu este prima data cand copilul ar sta la mine 1 saptamana, data trecuta a fost pt ca a avut ea nevoie si nu avea cu cine sa-l lase, insa a stiu sa nu puna conditiile astea, pt ca deh, era interesul ei. Chiar si asa, atunci cand nu i-am raspuns la telefon (pt ca era cu copilul, nu din rea vointa) m-a amenintat ca vine sa ia copilul cu politia. Dar daca am stat cu copilul cand a avut ea nevoie, totusi m-a acuzat ca eu nu am luat copilul niciodata in vacanta (desigur, nevoile ei nu sunt vacanta iar eu ar trebui sa am concediu nelimitat).
Daca mi se face lehamite de acest comportament al ei si pur si simplu imi iau informatiile despre copil din alta parte (in speta, gradinita) ma acuza ca nu ma interesez de copil. Daca incerc sa ma interesez sau sa vorbesc la telefon cu el, ii interzice sa-mi vorbeasca. Daca o intreb ceva legat de copil, ma trimite la gradinita sa aflu, ca dc veneam la sedintele cu parintii stiam. De ce nu ma duc la sedintele cu parintii? Pentru ca mi-e sila de tot acest circ pe care inevitabil il produce, indiferent ca-s teme legate de copil sau nu.
Deja suntem in razboi din simplu motiv ca imi doresc sa petrec mai mult timp cu copilul si am deschis proces in acest sens.
Ieri pur si simplu mi-a luat 1 zi din concediu pt ca nu a vrut sa-mi dea copilul la ora 10 dimineata ci la ora 19 si a preferat sa-l duca la gradinita decat sa-l lase cu mine. Asta doar asa pt ca altfel nu ma putea constrange sa-i accept conditiile.
Stiti ce ar fi insemnat sa-i accept conditiile? ar insemna ca in fiecare zi dupa ce vorbeste cu copilul sa urmeze un val de acuzatii la adresa mea si sa nu mai am linistea necesara interactiunii cu copilul.
avocatnet.ro explicăm legislația
Chris79