Anulare contract intretinere dupa decesul intretinutului

1. Cel care intretine poate sa reprezinte pe intretinut in sedinta adunarii generale a asociatiei de proprietari, in conditiile in care, sa presupunem, intretinutul nu mai este capabil sa participe?
2. Art. 25 (1) lit. c din Legea 230/2007 prevede:
proprietarul poate fi reprezentat în adunarea generală de către un membru al familiei sau de către un alt reprezentant care are o împuternicire scrisă şi semnată de către proprietarul în numele căruia votează;
Intrebare: proprietarul poate fi reprezentat în adunarea generală de către un membru al familiei care are capacitate deplina de exercitiu, fara ca acesta sa prezinte delegatie SAU inclusiv membrul familiei TREBUIE sa prezinte "delegatie" ???
Fac acest demers urmare faptului ca de la "primarie" am primit raspuns ca membrul familiei trebuie sa prezinte "delegatie", citand textul Legii 230/2007 mai sus evocat, raspuns care a fost formulat de, cica, "Directia Juridica" .....
Cu titlu de meditatii pro bono la limba romana i-am raspuns "primariei" spre stiinta "Directiei Juridice" urmatoarele:
Fraza poate fi descompusă în mai multe propoziţii:
Propoziţia 1 – proprietarul poate fi reprezentat în adunarea generală de către un membru al familiei sau de către un alt reprezentant – propoziţie principală regentă, în structura căreia se află două complemente de agent (“de către un membru al familiei” şi “de către un alt reprezentant”), subordonate verbului la diateza pasivă “fi reprezentat”, aflate în raport de coordonare disjunctivă, marcat prin conjuncţia coordonatoare disjunctivă “ sau ”;
Din această disjuncţie resultă că se pun în discuţie, ca elemente distincte, membrul familiei, pe de o parte, şi reprezentantul delegat, pe de altă parte.
Propoziţia 2 – …care are o împuternicire scrisă şi semnată de către proprietarul ...- propoziţie atributivă, subordonată substantivului reprezentant din propoziţia regentă; dacă subordonata atributivă ar fi avut ca regente ambele componente de agent (membru al familiei sau un reprezentant), ar fi trebuit să fie separată prin virgulă de substantivul reprezentant.
Propoziţia 3 – în numele căruia votează; - propoziţie atributivă, subordonată substantivului proprietarul.
REZULTĂ, prin urmare, că doar “reprezentantul” trebuie să aibă o delegaţie, nu şi membrul familiei.

"Serviciul de relatii cu asociatiile de proprietari" populat intens cu "consilieri" insista mirobolant ca membrul familiei TREBUIE sa detina delegatie, iar acest raspuns este folosit de stapanii asociatiei unde locuiesc de 50 de ani sa solicite inclusiv de la soti/ sotie mirobolanta "delegatie".
S-a ajuns la situatia in care o persoana condamnata si parcata la penitenciar a semnat o delegatie de participare la sedinta, in conditiile in care persoana era deja parcata, deci este un fals grosolan....desi persoana parcata nu era membru al asociatiei si nici macar proprietar ...

@labloc,
Desi poate ar fi fost indicat sa deschideti un topic aparte pentru aceasta problema, consider ca mesajul dvs. vizeaza doua aspecte care prezinta un oarecare interes practic si in cele ce urmeaza voi transa chestiunea supusa discutiei, respectand numerotarea deja alocata.

Pct.1. Debitorul intretinerii (zis intretinatorul) poate participa direct sau poate mandata o persoana sa participe la adunarile generale ale asociatiei, daca este proprietar al imobilului, la fel cum si
Creditorul intretinerii (zis intretinutul) poate participa direct sau poate mandata o persoana sa participe la adunarile generale ale asociatiei (AGA), daca este proprietar al imobilului.
Cu alte cuvinte, in ceea ce priveste participarea la AGA, nu prea ne intereseaza calitatea de intretinut sau intretinator, ci calitatea de proprietar sau titular al unui dezmembramant al dreptului de proprietate.

Pct.2. Apreciez ca ati facut o analiza pertinenta privind sintaxa frazei si observatiile finale corespund unei anumite logici gramaticale.

Varianta I. Pot sa mai adaug analizei dvs. mai multe observatii de interpretare juridica a textului ridicat in discutie. Astfel, conform principiului interpretarii logice sprijinita pe logica juridica formala si pe regulile sistemelor de argumentare bazate pe rationamente inductive si deductive, se desprind urmatoarele:
Textul art.25(1)c) califica si face referire la doi subiecti de drept civil, unul este un membru al familiei (1), iar celalalt este un alt reprezentant (2) care are o împuternicire scrisă, de unde ar rezulta ca împuternicire scrisă este o conditie atasata celui de-al doilea (2) subiect de drept civil.
De unde rezulta cele afirmate mai sus? Rezulta din interpretarea per a contrario a urmatoarei ipoteze - Daca am admite ca cerinta împuternicirii scrise, este incidenta atat unui membru al familiei cat si unui alt reprezentant, atunci enumerarea stricta si limitativa a subiectilor de drept civil nu si-ar mai gasi rostul, caci automat termenul de membru al familiei ar fi fost inclus in genul proxim de reprezentant si notiunile ar fi fost cat se poate de simple, caci am fi avut un proprietar (mandant) si un reprezentant (mandatar) in a carui sfera ar fi fost inclus si : un membru de familie, un prieten, un avocat, un alt vecin, un popa, un coleg de munca, etc. Ori, in textul analizat legiuitorul a dorit sa extraga (1) din sfera generalului (2) si sa separe cele doua calitati si sa delimiteze (1) fata de celelalte specii ale lui (2) creând un subiect de drept civil distinct, clar individualizat si anume pe cel denumit un membru al familiei (1) si astfel a preferat sa opereze cu doi termeni (1) si (2).
Concluzia intermediara (varianta I) este ca daca cerinta împuternicirii scrise ar fi necesara atat unui membru al familiei cat si unui alt reprezentant, atunci nu ar mai fi fost necesara prezenta in text a termenului de membru al familiei, punct.

Varianta II. Cu toate acestea, daca apelez la principiului interpretarii sistematice in lumina metodelor de interpretare ce guverneaza acest principiu, voi spune ca :
Prin textul articolului in discutie, legiuitorul in mod nefericit a lasat loc dubiului intr-o maniera neinspirata, si desi s-a dorit o simplificare a raporturilor juridice civile "de la scara blocului" prin acest mandat conventional prezumat (caci in definitiv asta reprezinta prima parte din textul lit. c), alin.1, art.25) oferit unui membru al familiei), mai mult a complicat lucrurile pentru ca nu s-a gandit la situatia in care Asociatia de proprietari este, de exemplu, foarte mare si proprietarii nu se cunosc intre ei sau Administratorul nu-i cunoaste direct pe toti proprietarii (sau Administratorul este o firma cu profil administrare imobile si cu atat mai mult nu cunoaste proprietarii/locatarii) si atunci prezumtia de mandat conventional nu poate opera temeinic, pentru ca pur si simplu subiectului de drept civil care se prezinta in AGA nu i se poate stabili cu certitudine calitatea de un membru al familiei.
In plus, asa cum am mentonat la inceputul paragrafului, acestei derogari oferita stricto sensu de catre art.25(1)c) de la regula mandatului scris (împuternicire scrisă), nu-i corespunde nicio alta norma juridica incidenta din Legea 230 /2007 (si, in plus as spune, nici din dreptul comun).
Concluzia intermediara (varianta II) este ca pentru a stabili calitatea de un membru al familiei ar fi necesar un (alt) act care sa dovedeasca aceasta calitate, ori ce sens ar avea un (alt) act care sa ateste calitatea de membru de familie ca sa poata vota in AGA, cand prin prezentarea mandatului cu privire la vot (împuternicirii scrisa, in discutie) s-ar rezolva direct problema, punct.

Bun, mai departe.
Care este varianta corecta de interpretare juridica (in caz de neintelegere)?
Raspuns - ambele.

Atunci, ce varianta se alica in caz de litigiu?
Raspuns - varianta bazata pe interpretarea sistematica (varianta II). De ce? Pentru ca asa rezulta din lege, din practica judiciara si din doctrina (nu detaliez, insa asta este opinia mea).

Ce si cum aplicam in practica?
Raspuns :
- daca calitatea de membru al familiei este certa, de notorietate, acceptata de ceilalti membrii in mod tacit, etc, atunci aceasta calitate poate fi prezumata si persoana poate vota in AGA fara probleme (avem textul de lege in discutie),
- daca calitatea de membru al familiei nu este certa si exista dubiu, atunci persoana trebuie fie sa-si dovedeasca calitatea, printr-o hartie, fie sa aduca împuternicire scrisă (din textul de lege in discutie).

Tin sa va multumesc pentru raspuns. Am precizat ca locuiesc in bloc de 50 de ani, sunt fiul legitim al mamei mele si al tatalui meu decedat in anul 1993. Mama mea a cumparat singura apartamentul, deci este unicul proprietar si totodata membru fondator al asociatiei, din anul 2003.
Mai mult, am fost administrator al imobilului in perioada 2003-2008 si presedinte ales in mod valid de adunarea generala in perioada 2008-2009, cu toate ca nu eram proprietar, deci nici membru al asociatiei, deci membrul familiei, subsemnatul, nu are nevoie de "delegatie".
Desigur, daca mama mea ar solicita unei prietene, sa zicem de la tara, sa participe la sedinta, aceasta prietena trebuie sa prezinta "imputernicire scrisa" ....este clar scris in lege, pe limba romana, numai ca exista "consilieri" si "juristi" care nu inteleg limba romana, dar isi permit sa debiteze enormitati si sa dinamiteze asociatiile de proprietari, desigur, fiind sprijiniti in aventurile lor chiar de Legea 230/2007, o catastrofa, la care se adauga NM de aplicare aprobate prin HG 1588/2007 .....degeaba se zbate domnul Mereuta de la Liga Habitat ...
Abuzand, imi permit sa mai aduc in discutie art. 654 din codul civil din 01.10.2011 care prevede:
Cheltuielile legate de întreţinerea, repararea şi exploatarea părţilor comune
Art. 654. – (1) În lipsa unor prevederi legale sau înţelegeri contrare, fiecare coproprietar suportă cheltuielile legate de întreţinerea, repararea şi exploatarea părţilor comune, în proporţie cu cota sa parte.
(2) Cu toate acestea, cheltuielile legate de părţile comune folosite exclusiv de către unii dintre coproprietari cad în sarcina acestora din urmă.
Aduc in discutie alin. (2) despre care "consilierii" si "juristii" habar nu au, de fapt am constatat ca acestia nu au cunostinta ca exista codul civil, fiind intrebat ..."ce e aia?"
Asadar, art. 230 (bb) din Legea 71/2011 de punere in aplicare a codului civil, prevede:
La data intrarii in vigoare a Codului civil se abroga:
.......
bb) orice alte dispozitii contrare, chiar daca acestea sunt cuprinse in legi speciale.
Adica, inclusiv din Legea 230/2007 care, in opinia mea, a introdus kolhozismul in cea mai primitiva forma cu toate ca asazisa Lege 230/2007 se refera la PROPRIETARI.
NU este posibil ca proprietarilor de la o scara a imobilului sa le fie repartizate costuri pe listele de intretinere care decurg din reparatiile partilor comune folosite exclusiv de proprietarii/locatarii de la o alta scara. Ma refer la bunurile accesorii cum ar fi: usile de acces in scara, interfonul scarii, ferestrele de pe casa scarii inclusiv instalatii sanitare aflate in subsol, care sunt delimitate si separate total prin proiectul cladirii. In aceeasi categorie se include si liftul scarii.
Desigur, ca parti comune folosite exclusiv de unii dintre proprietari sunt si spatiile comune scarii, ma refer la uscatorie si la spatiul scarii in sine.
Actualii proprietari au fost chiriasi la stat iar ICRAL administra fondul locativ. Tin minte ca pe scara unde locuiesc de 50 de ani, in 15 apartamente erau 45 de copii, de aici si starea zugravelii de pe scara. Cetatenii chiriasi strangeau bani pe o lista, chemau ICRAL sa zugraveasca si primeau chitanta ...dar nu-i trecea nimanui prin cap sa ceara bani de la vecinii de la celelalte doua scari ale blocului... dar a aparut Legea 230/2007, o catastrofa care incurajeaza fatis hotia, prin art. 46 asupra caruia am impresia ca s-a pronuntat si CCR ...
Inca o data, va multumesc.
Nu stiu sa deschid un topic pe tema asociatiilor de proprietari dar as avea mai multe de spus, poate se sesizeaza cineva in masura sa modifice total legislatia incidenta.

labloc a scris:

[...] poate se sesizeaza cineva in masura sa modifice total legislatia incidenta.

Va supun atentiei un facsimil din Programul national de reforma al Guvernului Romaniei pe 2016 :
Pentru îmbunătăţirea condiţiilor privind locuirea la nivel naţional, va continua implementarea acţiunilor prevăzute în PNR 2015. Strategia Naţională a Locuirii urmează să fie definitivată de MDRAP până la sfârşitul lunii iulie 2016, pe baza rezultatelor proiectului Coordonarea şi selecţia eficientă şi transparentă a proiectelor de infrastructură finanţate din instrumente structurale şi de la bugetul de stat pentru perioada 2014-2020, finalizat în decembrie 2015.
Proiectul Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor a fost actualizat şi retransmis spre consultare, în februarie 2016, către principalele asociaţii şi federaţii reprezentative la nivel naţional, iar proiectul noii Legi a locuinţei este în curs de elaborare.

Acum nu stiu, cred ca inca se mai gandesc cu ce sa-nceapa ...oare cu autostrada, oare cu asociatiile de proprietari, oare cu Iubiti si cainii vagabonzi sau poate cu taxiurile de la Otopeni.

Ok