Renuntarea la urmarirea penala a fost introdusa de legiuitor in arhitectura dreptului procesual romanesc, ca un element de noutate in privinta solutiilor de neurmarire penala ce pot fi dispuse de procuror, in scopul degrevarii instantelor judecatoresti de sarcina solutionarii unor cauze penale referitoare la fapte prevazute de legea penala ce nu prezinta un pericol social ridicat.
Aceasta solutie este insotita de sporirea garantiilor procesuale in etapa urmaririi penale. Ea reprezinta o consecinta a implementarii in legislatia procesual penala a principiului oportunitatii, care este specific sistemului de drept anglo-saxon si a fost preluat in sistemul dreptului continental din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, din motive de eficientizare a activitatii organelor judiciare.
Codul de procedura penala arata ca 'renuntarea se poate dispune inainte de sesizarea camerei preliminare si implica alegerea optima a unora dintre obligatiile care sunt stabilite in sarcina inculpatului, astfel incat sa se asigure eficienta acestei modalitati alternative'.
Prin urmare, solutia renuntarii la urmarirea penala nu poate fi dispusa anterior administrarii unor probe din care sa rezulte, in mod rezonabil, atat savarsirea de catre inculpat a faptelor retinute de organele de urmarire penala in sarcina lui, cat si indeplinirea simultana a conditiilor prevazute la art.318 alin.(1) si (2) din Codul de procedura penala, care denota lipsa interesului public in continuarea urmaririi penale.
De altfel, ca o garantie a solutionarii cauzelor penale prin renuntarea de catre procuror la urmarirea penala doar in situatia constatarii unui pericol social redus al faptelor savarsite, legiuitorul a prevazut, la alin.(6) al aceluiasi art.318, ca, in cazul neindeplinirii cu rea-credinta de catre suspect sau inculpat a obligatiilor dispuse in sarcina sa, in termenul legal prevazut la alin.(4) al art.318 din Codul de procedura penala – neindeplinire ce ar conduce la concluzia conform careia suspectul sau inculpatul, prin comportamentul sau, determina existenta unui pericol social in cauza supusa solutionarii -, procurorul revoca ordonanta, o noua solutie de renuntare la urmarirea penala in aceeasi cauza nemaifiind posibila.