Merită să dezbatem această Decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru că poate răsturna orice decizie contabilă luată pe listele de plată lunare dintr-o Asociație de Proprietari.

Este foarte utilă această Decizie a Î.C.C.J. (pare o adevărată „bombă”), care arată că în cazul unui așa-zis datornic la Asociația de Proprietari (sumele cerute nouă de șefii Asociației nu sunt certe și exigibile, cu dovezi până la sentința finală), nu se poate pune poprire pe sumele speciale CERUTE PENTRU FONDURILE ASOCIAȚIEI, în special pentru Fondul de Reparații și pentru Fondul de Penalizări, [ link extern ]
CITEZ CEVA INTERESANT DIN ACEST ARTICOL:
<<< Sumele de bani pe care Asociația de Proprietari le încasează de la proprietarii din bloc drept cheltuieli ale Asociației au o afectațiune specială, trebuind să fie folosite în scopurile prevăzute de legislația Asociațiilor de Proprietari, subliniază Înalta Curte de Casație și Justiție (Î.C.C.J.) într-o decizie de dezlegare a unei chestiuni de drept civil recent adoptată.
Decizia Î.C.C.J. va deveni obligatorie pentru toate Instanțele de Judecată din România, după ce va apărea în Monitorul Oficial și această decizie a fost dată de Tribunalul Suprem ca regulă (ca obligație) în contextul popririi sumelor datorate de proprietari drept cheltuieli ale Asociației către furnizorii de Utilități.

„În ședința din 26.11.2018, Înalta Curte de Casație şi Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, prin Decizia nr.84 în dosarul nr.2297/1/2018, a admis sesizarea formulată de Tribunalul Mureș, Secția Civilă privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, a stabilit următoarea decizie obligatorie, generală pentru orice Instanță:
Prima Instanță a respins cererea de validare a popririi, reținând în primul rând că pentru soluționarea cauzei nu prezintă importanță dacă membrii Asociației de Proprietari au achitat sau nu partea care le-ar fi revenit din contractul de prestări servicii încheiat de către debitoare cu creditoarea, poprirea fiind înființată în virtutea calității terțului poprit de membru al Asociației de Proprietari, respectiv de debitor al Asociației pentru tot ce se include în cotele la Întreținere în mod generic.
S-a mai arătat că, în speță, raportul juridic obligațional între terțul poprit și debitoare rezultă din obligațiile reglementate de art. 12 pct. B lit. c din H.G. nr. 1588/2007.
Cu toate acestea, Instanța reține că terțul poprit NU ESTE DEBITOR AL ASOCIAȚIEI pentru sumele pe care le achită lunar.
În interpretarea dispozițiilor art.781 alin.(5) lit. a) din Codul de Procedură Civilă (excepția de la poprirea sumelor cu afectațiune specială), ale art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, ale art. 12 pct. B), lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1588/2007 (prevederile ce definesc cheltuielile Asociației și obligația proprietarilor de a le achita lunar), sumele datorate lunar de terțul poprit, membru al Asociației de Proprietari către debitoarea Asociația de Proprietari, cu titlu de cheltuieli de Întreținere, au afecțiunea specială corespunzătoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislația în materie. Această decizie a Î.C.C.J. este obligatorie pentru orice Instanță din România, potrivit dispozițiilor art. 521 alin.(3) din Codul de Procedură Civilă.”, concluzionează Curtea Supremă în Decizia nr. 84/2018.

Ce înseamnă că niște sume de bani/fonduri au o afectațiune specială și nu pot fi luate prin poprire ? Potrivit Codului de Procedură Civilă (exact prevederea la care face referire Curtea în decizie), nu sunt supuse Executării Silite prin poprire sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție. Mai simplu, e vorba de sume de bani care au o destinație special prevăzută printr-un text de lege și de care cei care execută silit un proprietar restanțier nu se pot atinge, pentru că nici măcar debitorul însuși nu poate să facă ce vrea cu acele sume, trebuind să le folosească în scopul prevăzut de lege.
În opinia unora dintre judecători, nu reieșea de nicăieri din vechea Lege nr. 230/2007 că sumele de bani ce sunt încasate de la proprietari drept cheltuieli comune și cota parte pentru Utilități și servicii intră într-un fond special în vreun fel anume (fonduri speciale fiind cel pentru reparații, cel cu veniturile obținute de Asociație din activități economice și cel cu penalitățile de întârziere).
Ceea ce e nou în Legea nr. 196/2018 este contul unic al Asociației și faptul că toate sumele de bani încasate de Asociație trebuie să treacă prin acest cont. Posibilitatea blocării unor sume de bani care n-ar trebui blocate, în decursul unei Executări Silite, este cu atât mai actuală. De altfel, a fost subliniată recent de către autoritățile din Craiova, care au făcut apel la proprietarii din Asociații să încerce să profite de noua lege și să-și facă separat contracte cu furnizorii de Utilități. www.avocatnet.ro/articol_496...
Într-adevăr, noua Lege nr. 196/2018 prevede că se pot contracta serviciile de Utilități Publice (apă, canalizare, încălzire) nu doar în mod colectiv, ci și individual, chiar și în ipoteza branșamentelor comune. Practic, nu se mai plătește nimic prin Asociație, ci fiecare își plătește singur Utilitățile și cei care sunt mereu cu plata la zi nu mai pot ajunge în situația în care să sufere din pricina celor care nu plătesc la timp Întreținerea. Acesta este avantajul pe care îl subliniază primăria Craiova în demersul de informare a populației.
Astfel, nu se poate încălca în mod abuziv dreptul oricărui proprietar de a trece la facturarea individuală.
„Niciun proprietar nu poate să lezeze dreptul altui proprietar de a beneficia de facturarea individuală și să afecteze furnizarea/prestarea serviciului pentru întreg Condominiul ca urmare a neachitării cotelor de contribuție ce îi revin la cheltuielile Asociației de Proprietari”, scrie în Legea nr. 196/2018. >>>