pot oare sa-mi optin dreptul in tara asta?

Aici este evident ca este vorba de gestiune frauduloasa si evaziune fiscala .

Potrivit art 214 alin 1 din Codul penal, pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credinta, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin 1 al art 214 c. pen. se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate (art 214 alin 3 c. pen.).

Spre deosebire de prevederile art 214 alin 1 c. pen., unde infractiunea nu este savarsita cu intentia de a dobandi un un folos material, in cazul prevederilor art 214 alin 2 c. pen., gestiunea frauduloasa savarsita in scopul de a dobandi un folos material se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

In situatia prevazuta de dispozitiile art 214 alin 2 c. pen., sesizarea organelor de urmarire penala se poate face si din oficiu, deci, chiar si in lipsa plangerii penale depusa de partea vatamata ca urmare a savarsirii infractiunii.

In cazul in care faptuitorul a savarsit fapta infractionala in conditiile prevazute de art 214 alin 2 c. pen., nu mai prezinta relevanta din punct de vedere penal daca plangerea partii vatamate a fost introdusa in termen de doua luni de la data la care aceasta a stiut cine este faptuitorul.

In concluzie, daca infractiunea este incadrata din punct de vedere juridic in prevederile art 214 alin 1 c. pen. termenul de 2 luni prevazut de dispozitiile art 284 alin 1 c. pr. pen. sunt aplicabile, iar in cazul in care fapta este calificata din punct de vedere juridic in dispozitiile prevazute de art 214 alin 2 c. pen. termenul de 2 luni nu mai are nicio relevanta juridica, faptuitorul urmand a fi tras la raspundere penala chiar si in cazul in care plangerea penala este depusa de partea vatamata, spre exemplu, si dupa un an de zile de la momentul savarsirii faptei penale si aflarii persoanei faptuitorului.

Daca incadrarea juridica data faptei de catre organele de urmarire penala este aceea de delapidare ( art 2151 cod. pen ), formularea plangerii penale de catre partea vatamata prin savarsirea infractiunii, se poate face si dupa depasirea termenului de 2 luni prevazut de dispozitiile art 284 alin 1 c. pr. pen., acest text de lege nefiind incident in cazul infractiunii de delapidare.

Obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloasa este alcatuit dintr-o pluralitate de bunuri, care pot fi atat bunuri mobile cat si bunuri imobile.

Infractiunea de gestiune frauduloasa poate subzista si in cazul in care faptuitorul are un drept de coproprietate, in contextul in care unul sau mai multi coproprietari i-au incredintat unuia dintre ei administrarea ori conservarea respectivei universalitati de bunuri.

Infractiunea prevazuta de art 214 c. pen. nu poate fi comisa decat de acea persoana care are in sarcina sa obligatia de a administra sau conserva bunurile unei alte persoane fizice sau juridice.

Din punctul de vedere al participatiei penale, infractiunea de gestiune frauduloasa, poate fi savarsita sub toate formele sale, respectiv sub forma coautoratului, a instigarii la comiterea faptei precum si a complicitatii.

Incadrarea juridica in ceea ce priveste participatia penala este, conform legii, in sarcina organelor de urmarire penala.Aceasta inseamna ca, indiferent de calificarea juridica data faptei savarsita de catre partea vatamata in cuprinsul plangerii sale penale, organele de urmarire penala au dreptul conferit de lege de a schimba incadrarea juridica a faptei penale.

Spre exemplu, in cazul in care partea vatamata in plangerea sa considera ca este vorba despre savarsirea unei infractiuni de gestiune frauduloasa ( art 214 c. pen. ), organele de urmarire penala au dreptul de a schimba incadrarea juridica a respectivei fapte penale din infractiunea de gestiune frauduloasa in infractiunea de delapidare ( art 2151 cod. pen ), in cazul in care din punct de vedere penal aceasta este incadrarea juridica corecta a acelei infractiuni.

Sub aspectul laturii obiective, infractiunea de gestiune frauduloasa, se realizeaza prin comiterea de catre faptuitor a unor actiuni sau inactiuni, de natura a fi pagubitoare pentru persoana in folosul careia se administreaza sau se conserva bunurile.

Pentru infaptuirea infractiunii prevazute de art 214 c. pen. este necesar ca actiunile sau inactiunile faptuitorului sa aiba ca rezultat producerea unei pagube efective de natura patrimoniala.

Intre actiunile ori inactiunile faptuitorului si prejudiciul cauzat proprietarului bunurilor mobile sau imobile este necesara existenta unei legaturi de cauzalitate.In contextul in care nu exista legatura de cauzalitate intre fapta comisa si rezultat, raspunderea penala a faptuitorului nu poate fi angajata din punct de vedere penal.

Sub aspectul laturii subiective, infractiunea prevazuta de art 214 c. pen. se poate savarsi numai sub forma intentiei ( fie intentie directa, fie intentie indirecta ).Aceasta concluzie se desprinde din sintagma ,,cu rea-credinta’’ utilizata de legiuitor la redactarea textului de lege prevazut de art 214 alin 1 c. pen.

Asadar, sub aspectul laturii subiective, daca respectiva fapta nu este comisa sub forma intentiei, nu se poate angaja raspunderea penala a faptuitorului pentru comiterea acesteia din culpa.In aceasta situatie se poate angaja raspunderea civila a faptuitorului pe calea unui proces civil.

Desi, tentativa infractiunii de gestiune frauduloasa este posibila in situatia in care fapta urmeaza a se savarsi printr-o actiune, tentativa la comiterea faptei nu este pedepsita de legea penala.

Consumarea infractiunii de gestiune frauduloasa se produce in momentul in care faptuitorul produce rezultatul periculos al faptei prin crearea pagubei in patrimoniul proprietarului bunurilor.