Am obținut modificarea programului de vizită a minorului într-unul care îmi permite să-l pot lua la mine în weekend-uri, dar mama a făcut apel. Ce pot face să mă bucur de măcar 2 ore doar eu cu el?

when, psihologul are nevoie de acordul parintelui pentru consiliere, nu de acordul mai multor parinti, Din cate inteleg concubinul este un tata mai bun decat persoana care se plange aici pe forum, si da este adevarat, daca respectivul a plecat, e clar ca si-a parasit copilul. Copilul nu-l priveste ca pe un frate mai mare ci il priveste ca pe un tata, exact asa cum isi privesc copiii si bunicii atunci cand raman in grija lor. Foarte frecvent auzim : m-a crescut bunica sau matusa, a fost ca o mama pentru mine. Asa e si cu concubinul, poate are mai multe de oferit si mai mult timp decat propriul tata.

Doamna tifa, cu tot respectul de rigoare. De ce concubinul este mai bun decât mine și ce credeți ca are de oferit mai bun ca mine? De ce afirmați ca mi-am părăsit copilul? Nu eu am plecat ci fosta soție. A fost alegerea ei. De ce descurajați munca mea de a lupta pana la capăt pentru copilul meu? În tot ce ați scris pana acum am găsit "atacuri" la spusele mele și nu le vad logica. Dacă va deranjează postările mele va rog politicos sa nu mai scrieți nimic. Parerea dumneavoastră nu ma ajuta.

Doamna Tifa, dacă e custodie comuna psihologul are nevoie de acordul ambilor părinți.
În al doilea rand, din ce povestește userul concubinul nu e mai bun pentru ca încearcă sa intervină în relația părinte copil. Asta nu e o atitudine matura sau nu e atitudine părintească. Pentru ca părintele adevărat pune copilul mai presus de orice.
Concubinul nu e tatăl copilului și chit ca ii da în cap adevăratului tata nu va putea schimba asta. Copilul are un tata care îl iubește și îl cauta.
Postarea dumneavoastră este răutăcioasa și inutila și nu face decât sa arate ca încă aveți probleme nerezolvate emoțional în trecutul dumneavoastră.

Prietene, repet si insist: mergi la niste sedinte de psihoterapie pentru a recapata forte noi, proaspete si incredere in tine pentru decizii mai lucide.
Nu o lua ca atacuri, te rog, insistenta mea de a merge la psihoterapeut.
Asa cum am spus, eu am trecut pe aici si decizia de a merge la psihoterapeut, mi-a apartinut. Am reusit sa depasesc cat de cat momentele de adanca depresie impregnate cu atacuri de panica (unul dintre ele s-a intamplat cand eram cu masina in trafic).
Pe mine m-au ajutat enorm de mult aceste sedinte.
Acum, fosta este foarte rautacioasa, imi scrie si dupa miezul noptii mesaje pe whatsapp.... imi cere sa o ajut cu una alta, eu o ajut ca asa mi-e firea (si tu daca te-as cunoaste ca si apropiat si mi-ai cere prezenta, as veni din celalalt capat de tara sa te ajut), apoi imi arunca vorbe ca de ex: oricum era de datoria ta sa ma ajuti... :) :) .
Frumos, nu-i asa?
Zambesc si spun: Ma bucur ca am fost de folos. Menirea noastra este sa fim fericiti si din fericirea noastra sa impartim si altora.
Iti doresc sa reiei relatiile cu copilasul tau. Concubinul never ever.... nu te va putea inlocui. Copilul va creste, va avea un telefon mobil, vei putea comunica cu el la telefon, dupa varsta de 14-16 ani, veti putea pleca liberi unde vreti.

yo85 a scris:

Doamna tifa, cu tot respectul de rigoare. De ce concubinul este mai bun decât mine și ce credeți ca are de oferit mai bun ca mine? De ce afirmați ca mi-am părăsit copilul? Nu eu am plecat ci fosta soție. A fost alegerea ei. De ce descurajați munca mea de a lupta pana la capăt pentru copilul meu? În tot ce ați scris pana acum am găsit "atacuri" la spusele mele și nu le vad logica. Dacă va deranjează postările mele va rog politicos sa nu mai scrieți nimic. Parerea dumneavoastră nu ma ajuta.