Atunci cand 2 sau mai multi mostenitori au de dezbatut succesiunea unei persoane decedate cu care, fie sunt rude, fie pentru care defunctul a lasat
testament.
DESCHIDEREA SUCCESIUNII
In Codul Civil se arata ca succesiunea se deschide prin moarte, ceea ce inseamna ca data deschiderii succesiunii coincide cu moartea celui care
lasa mostenirea. Dezbatera succesiunii in cadrul procedurii notariale sau pe cale judecatoreasca este un moment distinct si ulterior.
Data deschiderii succesiunii este data mortii defunctului, dovedita, dupa caz, cu certificatul de deces sau cu hotararea judecatoreasca declarativa de
moarte, acte care fac dovada deplina a decesului, pana la proba contrara. Aceasta data este foarte importanta, deoarece in raport cu acest moment
sunt identificate persoanele chemate a mosteni, capacitatea lor succesorala si drepturile ce li se cuvin, si tot aceasta este, de regula, data care
marcheaza curgerea termenului de 6 luni, care este un termen de prescriptie a dreptului de optiune succesorala.
Locul deschiderii succesiunii este ultimul domiciliu (voluntar sau legal) al defunctului. Daca defunctul nu avea domiciliul in tara, succesiunea se
considera deschisa la locul unde se afla, in tara, cele mai importante bunuri ale mostenirii.
Persoanele cu vocatie succesorala vor fi cele care au o legatura de rudenie cu defunctul (inclusiv izvorata din adoptie) si sotul supravietuitor.
Conditiile generale pentru ca o persoana sa aiba dreptul la succesiune:
a) trebuie sa existe la momentul deschiderii succesiunii. Aici se includ si persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii. Este
suficient ca un copil sa se nasca viu, nu neaparat si viabil pentru a avea capacitate succesorala, fapt ce poate fi dovedit cu orice mijloc de proba.
b) trebuie sa aiba vocatie succesorala si sa nu fie inlaturata de la succesiune de un alt succesibil, avand rang preferabil sau instituit printr-un legat.
c) sa nu fie nedemna de a mosteni (numai in cazul mostenirii legale; in cazul mostenirii testamentare, rolul institutiei nedemnitatii este indeplinit de
posibilitatea revocarii judecatoresti a legatelor).
Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de nedemnitate: atentatul la viata celui a carui succesiune se dezbate (ceea ce presupune savarsirea
unei infractiuni cu intentie), si nedenuntarea omorului (nu si a ucigasului) celui care lasa succesiunea, catre organele competente. Nedemnitatea
are ca efect desfiintarea retroactiva a titlului de mostenitor din momentul deschiderii succesiunii, indiferent de momentul faptei care atrage
nedemnitatea.
In prezenta acestor conditii, transmiterea mostenirii opereaza in virtutea legii din momentul deschiderii mostenirii (in Codul Civil se arata ca
succesiunea se deschide prin moarte, ceea ce inseamna ca data deschiderii succesiunii coincide cu moartea celui care lasa mostenirea). Aceasta
insa nu inseamna ca mostenitorii legali sunt siliti sa primeasca succesiunea.
ACCEPTAREA SUCCESIUNII
Potrivit art. 686 Cod Civil: "Nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine. Daca mostenitorul doreste sa renunte la
mostenire in virtutea acestui text de lege, va avea loc desfiintarea retroactiva a titlului de mostenitor, devenind persoana straina de succesiune".
Daca doresc sa accepte succesiunea, mostenitorii trebuie sa faca dovada acceptarii mostenirii in termen de 6 luni de la decesul autorului.
In caz de renuntare la succesiune aceasta se face printr-o declaratie expresa la notar, in cele 6 luni de la deces.
Dupa acest termen, dreptul de a accepta sau de a renunta se prescrie, succesibilul devenind strain de succesiune.
ACTELE pentru DEZBATEREA SUCCESIUNII
Actele necesare pentru deschiderea succesiunii sunt:
- Certificatul de Deces
- Actele de stare civila (certificate de nastere si certificat de casatorie ) - prin care se face dovada calitatii de mostenitor.
- Testament (Legat universal sau particular) - daca este cazul
- Titlurile de proprietate ale defunctului (contracte de vanzare cumparare, donatie, certificate de mostenitor, etc.) - reprezinta
actele de baza ale masei succesorale.
- Certificat de atestare fiscala (eliberat de Directia Taxe si Impozite din sectorul in care a fost inregistrat decesul).
MOSTENITORII :
Odata deschisa succesiunea, devolutiunea legala a mostenirii se va face cu respectarea a 3 principii: rudele sunt chemate la succesiune in ordinea
claselor de mostenitori legali, in functie de proximitatea gradului de rudenie si, in al treilea rand, intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad,
mostenirea se imparte in mod egal.
DESCENDENTI. Prima clasa de mostenitori este cea a descendentilor, adica cea a copiilor defunctului si a urmasilor lor in linie dreapta la infinit,
indiferent daca sunt din casatorie sau din afara ei, inclusiv copiii adoptati cu efecte depline. Daca la succesiune vin numai descendenti de gradul I
(copiii), atunci mostenirea se va imparti in mod egal. Daca alaturi de acestia la succesiune este chemat si sotul supravietuitor, atunci se stabileste
mai intai cota acestuia de 1/4, iar restul se imparte in mod egal intre descendenti.
PRIVILEGIATII. Clasa a doua de mostenitori legali este formata din ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati.
Ascendentii privilegiati sunt parintii – tata si mama – defunctului din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie. Daca la succesiune sunt
chemati numai ascendentii privilegiati, atunci mostenirea se va imparti in mod egal intre acestia. Daca ei vor veni in concurs cu sotul supravietuitor,
atunci sotul supravietuitor are dreptul la 1/2 din succesiune, iar restul se va imparti conform celor de mai sus.
Colateralii privilegiati sunt fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pana la gradul IV inclusiv (nepoti si stranepoti de frate-sora). Daca
acestia vin singuri la succesiune, atunci vor imparti bunurile in mod egal. Daca vor veni in concurs cu sotul supravietuitor, mai intai se va stabili cota
acestuia de 1/2 si apoi se va imparti restul de succesiune in functie de numarul lor. Daca ascendentii privilegiati vin in concurs cu colateralii
privilegiati, partea ascendentilor se va stabili astfel:
daca exista un singur parinte, el va primi 1/4 din succesiune, iar restul de 3/4 revenind colateralilor privilegiati (indiferent de numarul lor), iar daca vin
ambii parinti, le va reveni 1/2 (fiecare cate 1/4), restul de 1/2 revenind colateralilor privilegiati, iar intre acestia cota de 1/2 se imparte in mod egal,
indiferent de numarul lor. Daca alaturi de clasa a doua de mostenitori legali vine la succesiune si sotul supravietuitor al defunctului, mai intai se
stabileste cota ce se cuvine acestuia si restul se imparte intre mostenitorii din clasa a doua dupa regulile aratate mai sus.
ASCENDENTII ORDINARI. Clasa a treia de mostenitori legali o reprezinta ascendentii ordinari. Acestia sunt bunicii,
strabunicii fara limita de grad. Daca vin singuri la succesiune, acestia vor imparti in mod egal intre ei masa succesorala.
Daca vin in concurs cu sotul supravietuitor, se va defalca mai intai cota acestuia de 3/4.
COLATERALI ORDINARI. Clasa a patra de mostenitori legali este formata din colateralii ordinari, adica rudele colaterale
ale defunctului care nu sunt frati sau surori ori descendenti ai acestora, adica unchi, matusi, veri primari si fratii sau
surorile bunicilor defunctului. Ei vor culege intreaga succesiune daca sunt singuri, iar daca vin in concurs cu sotul
supravietuitor al defunctului se va stabili mai intai cota acestuia de 3/4 si abia apoi vor imparti ceea ce a mai ramas.
Pentru inlaturarea unor inechitati ce ar putea proveni din faptul ca anumiti succesori de grad mai indepartat pot fi
indepartati de la succesiunede catre altii de grad de rudenie mai apropiat cu defunctul, legea a reglementat institutia
reprezentarii.
Trebuie dezbatuta succesiunea , apoi iesirea din indiviziune.
avocatnet.ro explicăm legislația
Consilier juridic Dana Maxim, Mediator
spiky