Buna ziua, Am o problema cu o sentința pronunțată recent . ...

Buna ziua,

Am o problema cu o sentința pronunțată recent . De când instanțele de judecată acordă suplinirea acordului unuia dintre părinți ( în cazul meu tatălui) pentru a se ieși cu minorul din țara după bunul plac ? Eu știam ca aceasta suplinire se da in cazuri extreme , sau cel puțin punctuale .. pentru fiecare călătorie in parte , nu la general pe perioada vacantelor școlare . Soțul meu are un minor dintr-un fost mariaj și deși custodia este comuna , plateste lunar pensia de intretinere are si program de vizita totuși instanta de judecată considera sa ii anuleze lui dreptul natural de parinte de a decide asupra propriului copil fără a tine cont de comportamentul alienator al mamei minorului. S-au adus in instanta probe solide cum ca doamna mamă este executata silit pentru nerespectarea programului de vizita , are plângeri penale pe art 379 Alin 2 cod penal și mai mult decât atat tatăl nu a văzut copilul de un an deși acesta se prezintă cu sfințenie la programul de vizitare. Noi suntem hotărâți sa atacam aceasta hotărâre la CSM și dacă nevoia o cere mergem și la Haga. Mi se pare o încălcare gravă a drepturilor atat al copilului cât și a părintelui . O instanta nu ar trebui sa suplinească acordul niciunuia dintre părinți decât in cazuri urgente și pe o perioada limitată .. nu “ pe perioada vacantelor școlare “ cand și soțul are drept de vizita . S-a mai confruntat cineva cu astfel de situație ?

Mulțumesc !