Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
Buna ziua
In luna iulie am avut niste probleme de sanatate . Lucram in Marea Britanie si locuiam cu partenerul meu cu care eram impreuna de foarte mult timp. Am inceput sa ma simt rau, mi-a aparut o infectie destul de urata in gat si am inceput sa ma panichez .Am mers pana la urma la doctor si acesta mi-a spus ca nu este nimic grav. Nu am primit nici un medicament sau alte explicatii. Am inceput sa imi cumpar tot felul de suplimente in speranta ca o sa scap de aceasta problema.Consumam iarba din cand in cand dar aveam o viata normala .In urma stresului acumulat si a unor certuri si mai cred eu si a consumului de un tip de iarba care ar fi fost stropit cu altceva . Am ajuns intr-o stare de paranoia ca nu mai pot avea incredere in persoana de langa mine, ca poate cineva cu care avusesem contact anterior vrea sa imi faca rau, plangeam.Acolo in Uk se intampla fel si fel de lucruri bizare ,oamenii sunt mult mai periculosi si auzind si fel si fel de povesti in trecut , mi se alimentase oarecum frica .Partenerul meu devenise destul de agitat , cum nu se mai comportase niciodata plangeam si de asta. Nu deliram nu auzeam voci doar eram complet pusa la pamant de toata situatia de la momentul respectiv. Am renuntat la job si in vreo cateva zile am si plecat in Romania.Aici le tot spuneam parintilor mei ce credeam si ei se saturasera sa auda .Plangeam si ca am renuntat la relatia noastra dupa atata timp. Am mers la un doctor psihiatru sa vad ce se intampla in speranta ca imi va da niste sfaturi. Mi s-a dat un medicament destul de puternic fara nici o hartie la mana sau dupa prea multe povesti . Starea mea se ameliorase deja , eram doar cu inima franta si inca usor speriata ca anumiti oameni ce trecusera prin viata mea se vor razbuna. Acum judecand cred ca toate temerile mele au plecat de la respectivele povesti auzite .Pana la urma m-am internat la psihiatrie in speranta ca o sa vorbesc cu un psiholog si ca asta ma va ajuta . In prima zi acolo au fost trimise 3 studente care mi-au pus cateva intrebari . Am inceput sa plang atunci cand m-au pus sa le poveste cele intamplate. Plangeam pentru ca eram inca cu inima franta iar toate amintirile imi treceau prin cap in acel moment .In urma acestei "intalniri" am primit un tratament destul de puternic. Am facut doar 2 sedinte cu psihologul si medicul meu psihiatru a trecut de doua ori pe la mine. Dupa 4 zile am fost externata cu diagnosticul de schizofrenie paranoida, tinand cont ca in spital am fost foarte linistita si chiar si la intalnirea cu cele 3 studente deja imi disparuse frica. Am primit un tratament injectabil si niste pastile care ma fac sa ma simt rau .De cand am inceput sa fac injectia , o data la doua saptamani ,am inceput sa ma simt din ce in ce mai ciudat fizic, iar psihic pot sa remarc ca mintea mea nu mai functioneaza la fel .Sa nu mai mentionez si ca menstruatia mea lipseste momentan. Nu am avut niciodata astfel de probleme in trecut .Am incercat sa vorbesc despre asta cand merg sa fac aceasta injectie dar aparent nimic nu este de la medicamente sau injectie . Doamna psiholog la care ar fi trebuit sa merg pentru sedinte periodice nu mai poate sa ajunga la spital pana in noiembrie .Cu alte cuvinte trebuie sa fac acest tratament timp de 6 luni chiar daca ma simt cum nu m-am simtit vreodata (in sensul rau) si chiar daca nu fac sedinte la psiholog care sa confime sau nu ameliorarea stării mele. Am 25 de ani si imi fac probleme in legatura cu asta pentru viitor. Intrebarea mea este ce pasi as putea urma pentru contestarea diagnosticului si tratamentului tinand cont ca m-am internat de buna voie. ( Imi cer scuze daca nu am scris totul cum trebuie dar ieri am facut injectia si astazi nu ma pot concentra 100%) Multumesc
Eu cred ca aveti dreptul si la o alta parere, cel putin asa este la noi, in Romania...
Mergeti la un alt spital si spuneti acolo ce probleme aveti, ce medicamente luati, cum va simtiti in urma lor... poate va pot ajuta.
Sau la alt spital...
Comisia anti-tortura a ONU recomanda de mult timp incetarea de urgenta a oricarei forme de tratament fortat in orice tara si sub orice forma exista ea!
In Romania si tarile membre UE, legile nu sunt perfecte dar nu sunt nici ingrozitoare, ca in SUA. Doar Norvegia si Italia stau mai bine ca RO si celelalte tari membre UE. Aici, tratamentul fortat se poate administra doar in interiorul spitalului. Doar atunci cand sunteti in interiorul unui spital de psihiatrie, drepturile omului va sunt suspendate desi nu ati savarsit nici o infractiune. Este singurul loc din societate in care aceste drepturi fundamentale va sunt suspendate, nici macar in puscarie aceste drepturi nu va sunt complet aruncate la gunoi.
Un puscarias isi poate lua maxim 10 zile de izolare in Romania daca de exemplu omoara pe cineva in timp ce se afla in detentie. Tatal lui Emi Pian a rupt cu bataia un alt detinut, i-a taiat nasul si l-a aruncat pe jos. Pentru asta si-a luat 9 zile de izolare, nici macar 10. In spitalul de psihiatrie va puteti lua oricate, fara motiv, fara a fi savarsit vre-o infractiune. In puscarie se considera ca nu poti sta mai mult de 10 zile la izolare ca inebunesti, iti dauneaza psihic. Cum este posibil ca cineva deja nebun sa poata sta mai mult la izolare, ca sa inebuneasca mai rau, fara motiv, fara sa fi savarsit vre-o infractiune, fara sa fie judecat? Se poate pentru ca este singurul loc deasupra legii si deasupra ratiunii, ca doar e spitalul de nebuni.
Din fericire, cat timp va aflati in afara spitalului, nimeni nu va poate forta sa consumati un anumit drog, va poate doar influenta verbal, eventual ameninta si intimida.
Legea este relativ ok in Romania. Pentru a intra intr-un astfel de loc, trebuie sa o faci voluntar. Internarea ne-voluntara poate avea loc doar in cazul in care ati savarsit o infractiune cu violenta. Deci este destul de greu sa va suspende cineva drepturile omului, in general si le suspenda omul voluntar din prostie. Ne-existand vre-un test pentru schizofrenie sau pentru normalitate, aceasta lege practic tine loc de test. Doar un nebun se poate duce voluntar intr-un asemenea loc in care ii sunt suspendate drepturile omului fara a fi savarsit o infractiune, deci legea protejeaza oarecum oamenii "normali".
Despre efectele negative ale "lobotomiei chimice" (droguri neuroleptice):
- 5% probabilitate de diskinezie tardiva (parkinson) pe an si se cumuleaza. La 5 ani aveti 25% probabilitate, la 10 ani 49%. In 75% din cazuri este ireversibila. Acest lucru a fost descoperit in anii 80.
- 1% micsorarea creierului pe an in oameni, 14% la 18 luni in maimute in propriul studiu al companiei care fabrica Olanzapina, facut defapt in scopul de a refuta aceasta idee. Aceasta problema de lobotomizare, de micsorare ingrozitoare a creierului a fost acceptata unanim in psihiatrie deabea in anul 2013. Drept urmare au fost reduse la jumatate dozele legale. Se mai si micsoreaza in lobul frontal, intr-o parte foarte importanta a creierului, nu oriunde.
- 20-25 de ani speranta de viata mai mica datorita diabetului, obezitatii, problemelor metabolice, cardiace, etc. etc. etc. Sutele de efecte secundare ale acestor droguri conduc la o scadere a sperantei de viata cu 20-25 de ani in medie. Oamenii incep consumul in general la 30 de ani, daca ar incepe mai devreme probabil ar fi mai mare scaderea sperantei de viata.
- 75% rata de lucrat a schizofrenicilor in tarile unde nu se folosesc neuroleptice (Nigeria, India, Columbia, etc.) vs 13% in tarile unde se folosesc (inclusiv Romania). Rata de recuperare pe 20 de ani, 62% vs 25%. Aceste procente sunt luate din studiul "International Pilot Study of Schizophrenia" facut de Organizatia sanatatii mondiale, studiu pe 20 de ani facut de 2 ori ca sa fie siguri.
- Numarul de episoade psihotice este egal in primii 2 ani intre grupul lobotomizat si grupul ne-lobotomizat. Dupa 7 ani, 65% din grupul ne-lobotomizat isi revine complet, doar 13% din grupul lobotomizat isi revine. Acel procent de 13% scade la 5% la 15 ani, 4% la 20 de ani. Aceste cifre sunt luate din studiul lui Harrow 2012 din Chicago, cel mai bun dintre studiile ne-randomizate pe termen lung (adica peste 2 ani) facute despre lobotomia chimica. Exista inca 10 astfel de studii ne-randomizate facute incepand cu anul 1967, in toate a iesit la fel. Aparatorii neurolepticelor le-au aparat spunand ca, nefiind randomizate, poate ca oamenii ce reprezinta cazuri mai usoare isi revin si se lasa de neuroleptice, aparand in studiu drept reveniti si ne-consumatori, prin urmare aceste studii nerandomizate nu sunt relevante si trebuie sa asteptam primul studiu randomizat.
Primul studiu randomizat a venit in sfarsit in 2013, aproape 70 de ani a trebuit sa asteptam dupa el. Ma refer aici la Wunderink 2013 din Olanda. A iesit bineinteles acelasi lucru. De atunci, practic toti cercetatorii sunt impotriva asa numitului "tratament de mentenanta" pe neuroleptice. Institutele de psihiatrie din 4 tari (UK, Olanda, Elvetia si Australia) au demarat de urgenta atunci in 2013 propriile studii randomizate. A durat mult colectarea de pacienti, pana prin 2017, iar studiile sunt pe termen lung. Momentan nu a publicat nici unul rezultate. Primul care va publica niste rezultate partiale este cel din UK in 2023, condus de Johanna Moncrief, sefa retelei de psihiatrie critica de acolo.
Odata de vor publica si aceste studii, lobotomia chimica va fi scoasa si va ramane in istorie drept cel mai grav reversal medical din medicina moderna, adica post 1900. Trebuiau scoase din 2013 de cand a venit primul studiu randomizat, momentan continua din inertie. Acum a ajuns la capat de drum acest "tratament", dupa ce a nenorocit oameni timp de 70 de ani. Mai bine mai tarziu decat niciodata. Macar nu a luat premiu nobel ca lobotomia originala sau ca tratamentul prin infectare cu malaria a schizofrenicilor.
Despre juramantul lui Hipocrate care spune "in primul rand sa nu faci rau" nici nu se poate vorbi. Nu este normal sa bagi un drog si sa il testezi peste 70 de ani, sa vezi ca nu e bun si apoi sa il scoti. Normal este sa il testezi cand il bagi.
Este un drog care stinge creierul, de aici vine denumirea de "neuroleptic". Creierul poate parea ca e degeaba dar are si el un rol in organism, era de asteptat ca daca opresti acest organ, diverse efecte secundare vor aparea in tot organismul, atat pe plan fiziologic cat si psihologic. Ele au fost introduse in anii 50 drept alternativa la lobotomia clasica. Promotorii lor, nu criticii, le prezentau pe vremea aia drept "lobotomie chimica" deoarece lobotomia era foarte in voga, considerata a fi un tratament revolutionar iar aceste neuroleptice fac oarecum acelasi lucru din punct de vedere tehnic. Ele reprezinta doar un element din lungul sir de "tratamente revolutionare" din psihiatrie: lobotomia, scufundari in apa, coma de insulina, electrosocuri pe creier, infectarea cu malaria, eutanasierea, trepanarea, sterilizarea fortata, etc. Nu este primul tratament "nebunesc" din acest domeniu si nici nu va fi ultimul.
In opinia mea are o utilitate chiar si acest tratament halucinant, daca este folosit cum trebuie. El reprezinta practic o camasa de forta chimica. In situatii cand omul este foarte violent si agitat, pentru a evita experienta traumatizanta a bagarii la izolare si o camasa de forta reala, se poate argumenta ca o camasa de forta chimica este mai buna.
Este posibil sa aiba o mica utilitate si pe termen de o luna cand persoana se afla in episod psihotic. Bate placebo cu 42% la 25%, adica are un NNT de 6 - e nevoie sa expunem 6 oameni la acele efecte secundare enumerate mai sus pentru a obtine o imbunatatire in unul din ei deoarece 58% nu beneficiaza de o imbunatatire nicicum iar 25% isi reveneau oricum prin placebo. Acest NNT de 6 nu este contestat de nimeni, si criticii si ortodocsii sunt de acord cu el, si institutlui Cocharne este de acord. Exista totusi un schepsis aici. Aceste procente au rezultat din 22 de studii pe termen de o luna, facute exclusiv pe pacienti internati in spital, nu pe pacienti aflati in afara spitalului. Nu stim daca ajuta sa fi legumizat in afara spitalului sau daca incurca. De asemenea, aceste studii au fost facute pe pacienti aflati la multiplu episod psihotic, nu exista nici un fel de studiu facut pe oameni aflati la primul episod psihotic. Au mai fost si facute de companiile producatoare care matrasesc metodologia, uneori grosolan. Aceste studii pe o luna nu au fost independente, facute de institutele de psihiatrie, asa cum au fost cele pe termen lung, de peste 2 ani.
Motivul pentru care oamenii se schizofrenizeaza pe viata daca folosesc aceste droguri in neconcordanta cu ce spun studiile este considerat a fi suprasenzitivizarea receptorilor de dopamina. Creierul tinde spre homeostaza. Daca cineva blocheaza circularea unor substante esentiale in creier, creierul reactioneaza prin suprasenzitivizarea receptorilor pentru a obtine mai mult din acea substanta. Mai este si problema cu scaderea ratei de lucrat de la 75% la aproape zero, faptul ca esti leguma si nu mai poti sa gandesti, nu mai poti sa faci nimic, mai ai si un milion de probleme de sanatate, etc.
Va invit sa cititi studiile pe termen lung (peste 2 ani) despre aceste droguri daca intentionati sa le folositi pe termen mai lung de o luna. Sunt doar vreo 12, cateva pagini bucata, informatie usor de digerat. Si cand iti cumperi o masina sau un laptop citesti mai mult de 50 de pagini despre subiect, ca sa faci alegerea corecta. Este normal ca atunci cand ti se ofera spre consum cel mai controversat tratament medical al momentului, practic un drog de minim 10 ori mai grav ca heroina ca efecte secundare, sa te informezi putin pentru a fi sigur ca faci decizia corecta. Este corpul dumneavoastra, nu al altcuiva. Daca nici pe dumneavoastra nu va intereseaza ce bagati in el, puteti fi sigura ca pe nimeni altcineva nu intereseaza.
PS: Aproximativ 20-30% din psihiatrii, atat in SUA cat si aici in Romania, sunt impotriva "tratamentului de mententanta" cu neuroleptice, adica a folosirii lor pe termen mai lung de o luna cand e omul in episod. Unii nu folosesc deloc. Si mie mi-ar fi greu sa dau un astfel de drog unui om si sa dorm linistit noaptea daca as fi psihiatru. Nu sunt singura persoana alfabetizata care s-a deranjat sa citeasca 50 de pagini de studii despre cel mai controversat tratament posibil. In general psihiatrii tineri sunt mai la curent cu ce am spus aici ca au prins scaderea de doza cauzata de scandalul cu miscsorarea creierului din 2013 si in general stiu engleza si pot citii studiile si ce se mai intampla prin psihiatrie in ultimul timp.
Legat de diagnostic, acesta nu este pus ca urmare a unor teste, a unor analize, ci reprezinta o simpla opinie a unui om. Va puteti duce la 10 psihiatrii care sa va puna 10 diagnostice (etichete) diferite. Unii psihiatri pun eticheta de bipolar la 90% din oamenii care intra in cabinet. Unii au avut ei depresie si asta vad in altii si pun eticheta de depresie la toata lumea, etc. Pe langa problema ca, nefiind o problema biologica, nu exista markeri biologic si automat nu exista analize sau teste pentru asa ceva, mai este si problema ca enorm de multe simptome sunt comune tuturor etichetelor. Nici daca ar vrea din tot sufletul sa va puna corect o eticheta sau alta, nu ar putea sa o faca. Aceste etichete mai sunt si stabilite prin vot si se schimba mereu, nu au treaba cu biologia ca doar nu suntem in domeniul neurologiei si nici macar pe statistica nu sunt bazate. Eu totusi sunt pro aceste etichete deoarece ajuta la cercetare. Putem face cercetare pe eticheta X, sa vedem ce au in comun oamenii pe care i-am grupat asa. Peste ceva timp vedem ca e irelevanta gruparea bazate pe etichetele astea si le modificam, facem alte etichete care sa fie mai utile in cercetare.
Aceasta fiind situatia, va puteti pune chiar dumneavoastra orice eticheta doriti. Psihiatrul va fi mai mult decat fericit sa va puna ce eticheta vreti ca sa mai veniti la el. Unii isi ia ajutor de schizo si daca au si daca nu au nimic, ca doar nu ai cum sa dovedesti ca nu are nimic. Eticheta conteaza asadar doar in cazul in care doriti sa obtineti un ajutor, dar cred ca nu veti mai avea voie sa conduceti sau sa lucrati in asemenea situatii. Nu ma pricep. Bine este sa evitati sa va puneti etichete grave pentru ca poate le luati in serios si o sa va dauneze, o sa va identificati cu eticheta.
In ce fel va dauneaza eticheta de ati primit-o acum? Nu mai aveti voie sa lucrati sau sa conduceti? In cazul acesta schimbati-o. Mi se pare oricum ciudati ca ati luat o asemenea eticheta dupa o internare de 4 zile, fiind si prima internare. Normal era un F23. Pentru diagnostic de schizo era nevoie oricum ca simptomele sa persiste 6 luni, nu se putea pune asa un diagnostic in 4 zile.
Daca problema dumneavoastra e legata de tratament, asa cum am explicat in postul precedent, nu va poate obliga nimeni la tratament fortat in afara spitalului in Romania, iar in spital nu puteti ajunge ne-voluntar decat daca savarsiti o infractiune cu violenta. Deci nu are nimeni ce sa va faca. Rata de non-complianta la "tratamentul" cu neuroleptice este de 70-80%. Oamenii bineinteles ca evita sa consume asa ceva avand in vedere efectele secundare pe care le simt pe propria piele. Isi dau si ei seama ca ceva nu e bine, nu e nevoie sa citeasca studiile, isi dau seama intuitiv.
Custodie comuna
CristinaML
Buna ziua noi avem custodie comuna dar eu vreau sa-i interzic sotului sa mai vada copilul sau sa il vada doar in prezenta unui asistent maternal deoarece ... (vezi toată discuția)
avocatnet.ro explicăm legislația
andreea1234566, utilizator
Schizophren3060