Activez la o gradinița de stat, iar de la 1 septembrie 2025, de când unitatea noastră a fost preluată sub coordonarea actualei direcțiuni, atmosfera de lucru a devenit tensionată,dominată de critici constante la adresa personalului.
În cazul meu concret, situația a pornit de la refuzul doamnei director de a aproba la timp trecerea mea în altă tranșă de vechime, deși:
la 15 septembrie 2025 am împlinit 20 de ani vechime în învățământ,
am depus cererea pentru trecerea în tranșa superioară la data de 1 octombrie 2025, prin contabilul unității (responsabilă de salarizare),
cererea a fost înregistrată abia la 3 noiembrie, deși exista timp suficient pentru a fi discutată într-un Consiliu de Administrație de urgență, care a avut loc ulterior, pe 10 noiembrie. Acest lucru este necesar??? Mi se pare absurd sa aprobi in Consiliul de Administratie, un drept! Trecerea la o alta transa de vechime e un drept.
Contabila unității a confirmat în conversațiile purtate că trecerea trebuia operată de la 1 octombrie, dar doamna director s-a opus, motivand ca nu a avut ajuns in Consiliul e Administratie la timp. Legislația însă prevede clar că trecerea într-o tranșă superioară de vechime se realizează automat, începând cu luna următoare împlinirii vechimii, nefiind condiționată de o cerere.
Consider că acest refuz nu este o simplă omisiune, ci o decizie intenționată de a-mi bloca un drept salarial, ca urmare a unui conflict personal creat artificial.
Nu este vorba despre valoarea financiară a sumei – nu stau în acei bani și aș fi înțeles dacă era o greșeală tehnică.
Ceea ce m-a afectat profund a fost situația în sine, modul în care a fost gestionată și intenția evidentă de a-mi refuza un drept legal, fapt care mi-a provocat un disconfort psihic și emoțional major. Consider acest comportament ca fiind abuziv și total nejustificat într-o instituție de învățământ.
De la preluarea unității, se remarcă o atitudine constant critică și ostilă față de personal.
De asemenea, doamna contabilă a grădiniței noastre, mutată ulterior sub coordonarea aceleiași direcțiuni, a fost supusă unei presiuni extreme și unui stres continuu, ajungând chiar să fie internată în spital, după mai multe episoade de leșin cauzate de tensiune ridicată, pe fondul presiunii exercitate asupra ei.
Din toate conversațiile pe care le am cu contabila lor, a gradinitei care ne-a preluat, reiese clar că doamna director este cea care decide tot ceea ce ține de salarizare și de blocarea drepturilor personalului, transferând ulterior responsabilitatea asupra contabilității, pentru a evita asumarea.
Ce este de facut in acest caz?
Fluturașul de salariu ne-a fost dat tuturor, în fața părinților, în timpul unei activități educaționale, cand doamna director mi-a dat acel fluturas, cu intentie ca „să văd diferența”. A fost un gest umilitor, lipsit de etică și intenționat să mă pună într-o poziție jenantă.
Ulterior, când am întrebat-o, calm și politicos, de ce nu mi s-a acordat dreptul salarial aprobat în Consiliul de Administrație, mi-a întors spatele și a spus că nu știe, deși semnează statele de plată.
Această situație m-a afectat, iar activitatea cu părinții și copiii a fost serios perturbată.
Toate aceste piedici și atitudini ostile au creat un disconfort psihic constant, care s-a răsfrânt și asupra familiei mele.
Consider că nu mai este vorba doar despre un drept salarial refuzat, ci despre o formă clară de abuz emoțional și profesional.
Ce este de facut in aceasta situatie? Mentionez, ca nu doar eu sunt in situatie.
Cel mai recent răspuns:
Cornel Vasile , Consilier juridic
08:35, 18 Noiembrie 2025