Analiză: Urmările deciziei CCR privind declararea publică a averilor: Între dreptul la intimitate și interesul public

Recentă, controversată și capabilă să trezească apetitul pentru conflicte de natură juridică al specialiștilor, politicienilor și al diverșilor actori sociali, decizia CCR își așteaptă oficializarea pentru a putea produce efecte. Pe scurt, ea a declarat neconstituționale prevederile actuale ce impun publicarea online a declarațiilor de avere ale persoanelor care exercită funcții și demnități publice. Documentul în discuție aruncă o umbră de îndoială și asupra conformității cu Legea supremă a prevederilor care impun celor vizați să depună declarații și cu privire la averile soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere.

Două detalii de context, dar  interesante: primul este acela că, după cum aflăm chiar de pe site-ul ANI, „luni, 16 iunie 2025, este data-limită până la care persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 176/2010 pot depune declarațiile de avere și de interese anuale”. Al doilea este relevat de Digi24, care dezvăluie că disputata decizie a judecătorilor constituționali vine ca urmare a unei sesizări formulate de un angajat al Avocatului Poporului care solicitase ca declarațiile de avere ale bugetarilor și ale rudelor acestora să fie secretizate. Potrivit sursei amintite, respectivul angajat a fost amendat în trecut de ANI tocmai pentru că nu declarase veniturile soțului.

Primul care a „ridicat piatra” a fost chiar colectorul, depozitarul și interpretul declarațiilor de avere, ANI. La foarte puțină vreme după ce CCR a anunțat concluzia la care a ajuns, instituția a emis un comunicat de presă în care anunța potențiale efecte negative ale faptului că declarațiile de avere își vor pierde caracterul public: conflictualizarea legislației române -- după ce va fi pusă în acord cu decizia CCR -- cu cea europeană și internațională sau compromiterea efortului României de aderare la OCDE.

Nici societatea civilă nu a întârziat să aibă poziții, comunitatea Declic fiind printre primii reprezentanți ai acesteia care s-au sesizat. Considerând că  judecătorii CCR „au dat o lovitură grea democrației”, prin aceea că au decis că demnitarii, magistrații și funcționarii publici nu mai trebuie să declare bunurile familiei, cei de la Declic aduc o serie de argumente în susținerea poziției lor. Ei susțin că multe investigații de presă, care au devoalat fapte ilegale ale unor oficiali cu ajutorul declarațiilor acestora de avere, vor fi imposibile pe viitor și că, „dacă declarațiile nu vor mai fi publice, atunci probabil că mulți dintre cei cu averi ilicite vor dormi liniștiți, pentru că inspectorii ANI nu vor avea fizic timp să verifice milioane de declarații de avere”.

O altă voce sonoră a societății civile este aceea a lectorului universitar (fost judecător) Cristi Danileț, care, prin postările sale din social media, arată că „CCR a dat o lovitură luptei pentru integritatea funcționarilor, magistraților și demnitarilor”. Fostul magistrat își susține criticile arătând că „de trei decenii există lege prin care aceste categorii de bugetari trebuie să declare public nu doar averea personală, ci și a soțului și copiilor cu care locuiesc împreună. Asta permitea verificarea de către oricine a veniturilor nejustificate de la an la an și ar fi împiedicat ca anumite bunuri dobândite dubios să fie «trecute pe numele» altora. Legea a tot fost modernizată, au fost consultate standardele internaționale în materie și a avut aprobarea Comisiei Europene. Mai mult, integritatea și funcționarea ANI au fost timp de 12 ani chiar «benchmark» nr. 4 în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare”.

Transparency International Romania se aliniază acestei tendințe printr-un comunicat în care arată că „Eliminarea completă din declarațiile de avere a informațiilor privind membrii familiei declarantului creează un gol de transparență și poate facilita transferul de bunuri și venituri în numele altor persoane, făcând mai dificilă detectarea disimulării averii. În același timp, eliminarea obligației de publicare limitează drastic posibilitatea societății civile, a jurnaliștilor și a publicului de a participa activ la monitorizarea integrității în administrație”.

Nici președintele României nu s-a arătat încântat de efectele deciziei în discuție, Nicușor Dan declarând pe pagina sa de Facebook că „Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi (joi - n. red.) este în contradicție cu un principiu esențial al democrației - transparența în exercitarea funcțiilor publice. Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate”. Mai mult, șeful statului s-a arătat a fi gata să tranșeze problema, susținând că „dacă legea interzice ANI să publice, o să o public pe pagina Preşedinţiei, nu e o problemă aceasta”.

Referitor la poziția șefului statului, conferențiarul universitar doctor Bogdan Dima, de la Facultatea de Drept a Universității din București, a precizat, într-un interviu pentru avocatnet.ro, că nu vede o problemă de legalitate „dacă persoana respectivă nu consideră că îi este afectată viața privată când arată societății ce venituri a obținut în ultimul an. Ar fi un frumos exemplu de exercitare a libertății de exprimare cu scopul garantării dreptului de informare al celorlalți cetățeni. Dar nu aceasta este o soluție sistemică”.

Evident, subiectul acumulează reacții pe diverse paliere ale societății, astfel că, de exemplu, Ana Birchall, consilier prezidențial și fost ministru al justiției, a etichetat decizia ca fiind „sabotaj cu robă”, adăugând că  aderarea României la OCDE, după decizia CCR, ar fi compromisă: „Ani întregi de eforturi diplomatice și tehnice sunt aruncați în aer”.

Există, totuși, și puncte de vedere favorabile poziției adoptate de judecătorii constituționali, unul dintre cele mai bine articulate fiind acela exprimat de Gabriel Biriș, partener fondator al Biriș Goran (considerat, pe scară largă, ca fiind unul dintre cei mai de seamă experți în fiscalitate din țară). El susține decizia CCR privind nepublicarea declarațiilor de avere, considerând-o o măsură benefică pentru România. În viziunea fiscalistului, publicarea acestor declarații era oricum ineficientă în combaterea marii corupții, pentru că, „pentru marii corupți, publicarea declarațiilor de avere nu a constituit niciun impediment. Ei și-au ascuns fructele corupției pe numele prepușilor (alții decât soția și copiii minori), prin paradisuri fiscale sau prin pereții caselor ce le dețineau prepușii”.

Pe de altă parte, transparența publică a averilor acționa ca o barieră, descurajând mulți oameni onești și competenți, cu succes în mediul privat, să intre în funcții publice. Avocatul subliniază că nu se opune depunerii declarațiilor, ci doar publicării lor, sugerând că acestea ar trebui gestionate de Fisc, care are capacitatea de a verifica realitatea fiscală. În esență, Gabriel Biriș consideră că renunțarea la publicare este un pas înainte pentru a atrage oameni de calitate în administrație, eliminând o măsură pe care o consideră ipocrită.

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a declarat pentru Mediafax că nu înțelege de ce actualii membrii ai Curții au luat decizia de joi privitoare la declarațiile de avere. Totuși, Zegrean a spus că „situația nu este atât de gravă” și că poate fi îndreptată în Parlament. Iar Tudorel Toader, alt fost judecător al CCR, s-a întrebat, la Digi24, „de ce, în precedent, Curtea a respins astfel de excepții și acum spune că prevederile legale sunt neconstituționale?”