avocatnet.ro câștigă la CJUE litigiul cu ANSPDCP privind amenda din 2019

Inteligo Media este editorul publicației de presă online avocatnet.ro.

De unde a plecat litigiul

La 27 iulie 2018, avocatnet.ro a introdus, cu denumirea comercială „Serviciu Premium”, un sistem de abonament cu plată pentru o parte din conținutul furnizat cititorilor săi. La data faptelor din litigiul principal, platforma permitea vizualizarea gratuită de către orice utilizator a unui număr maxim de șase articole pe lună. Pentru a accesa articole suplimentare, utilizatorul în cauză trebuia, într‑o primă etapă, să creeze un cont gratuit pe platforma online în discuție, ceea ce presupunea acceptarea de către acest utilizator a termenilor și condițiilor contractuale de furnizare a „Serviciului Premium”.

Prin abonarea la acest serviciu, utilizatorul menționat primea dreptul de a accesa gratuit două articole suplimentare lunar, de a primi gratuit prin e‑mail informarea zilnică, denumită „Personal Update”, care oferea o privire de ansamblu asupra evoluțiilor legislative din ziua precedentă, cu hiperlinkuri către articolele relevante disponibile pe această platformă, precum și dreptul de a accesa, opțional și contra cost, toate articolele publicației și de a primi prin e‑mail versiunea integrală a acestei informări, denumită „Sinteze Informative”.

La crearea acestui cont, utilizatorii puteau alege să nu primească informarea „Personal Update”, bifând căsuța „Nu vreau să primesc «Personal Update»” din formularul online care trebuia completat în acest scop. De asemenea, de fiecare dată când primeau această informare, utilizatorii care nu mai doreau să o primească puteau apăsa butonul „DEZABONARE”.

Parcursul litigiului în instanțele din România

La 26 septembrie 2019, ANSPDCP a întocmit un proces‑verbal de sancționare contravențională prin care a aplicat Inteligo Media (avocatnet.ro) o amendă în cuantum de 42 714 RON (aproximativ 9 000 de euro) pentru încălcarea articolului 5 alineatul (1) literele (a) și (b), a articolului 6 alineatul (1) litera (a) și a articolului 7 din RGPD. ANSPDCP a considerat că această societate nu a putut face dovada obținerii consimțământului explicit pentru un număr de 4 357 de utilizatori pentru prelucrarea datelor lor cu caracter personal (e‑mail, parolă, nume de utilizator) și că a prelucrat aceste date într‑un mod incompatibil cu scopul pentru care fuseseră inițial colectate.

Inteligo Media a formulat contestație la Tribunalul București (România), solicitând în principal anularea acestui proces‑verbal. Au urmat mai multe faze procedurale separate. Tribunalul București a respins contestația respectivă, însușindu‑și argumentele invocate de ANSPDCP. Curtea de Apel București (România), pronunțându‑se cu privire la apelul formulat de Inteligo Media împotriva acestei sentințe, a anulat‑o și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul București, pentru motivul că această din urmă instanță nu motivase suficient sentința menționată.

După rejudecarea cauzei, printr‑o sentință pronunțată la 15 decembrie 2021, Tribunalul București a admis în parte cererea formulată de Inteligo Media și a redus cuantumul amenzii aplicate acesteia de ANSPDCP. Tribunalul a menținut însă constatarea contravenției care figura în procesul‑verbal de constatare a contravenției din 26 septembrie 2019.

Sesizată cu apelurile declarate împotriva acestei sentințe de Inteligo Media și de ANSPDCP, Curtea de Apel București, care este instanța de trimitere, consideră că soluționarea litigiului principal depinde de identificarea temeiului juridic al prelucrării datelor cu caracter personal în discuție în litigiul principal și a condițiilor care trebuie îndeplinite pentru ca o astfel de prelucrare să poată fi considerată legală în raport cu Directiva 2002/58 și cu RGPD.

Sesizarea CJUE de către Curtea de Apel București

În plus, Curtea de Apel București a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene, printre altele, următoarele întrebări preliminare (am ales 2 dintre cele 6 întrebări adresate, pentru că, ulterior, CJUE s-a pronunțat pe cele două de mai jos):

1) În situația în care un editor de publicație de presă online de informare a publicului larg, nespecialist în domeniu, cu privire la modificările legislative apărute zilnic în România obține adresa de e‑mail a unui utilizator cu ocazia creării de către acesta din urmă, cu titlu gratuit, a unui cont de utilizator care îi conferă dreptul (i) de a accesa cu titlu gratuit un număr suplimentar de articole ale publicației în cauză, (ii) de a primi prin e‑mail o informare zilnică cuprinzând o sinteză cu noutăți legislative tratate în articole din cadrul publicației și hiperlinkuri către respectivele articole și (iii) de a accesa contra cost articole și analize suplimentare și/sau mai extinse ale publicației față de informarea zilnică transmisă gratuit:

2) Dacă răspunsurile la [prima întrebare] literele a) și b) sunt afirmative, care dintre condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (a)-(f) din [RGPD] trebuie interpretate ca fiind aplicabile atunci când editorul folosește adresa de e‑mail a utilizatorului în scopul transmiterii unei informări zilnice de tipul celei descrise la [prima întrebare] punctul (ii), cu respectarea cerințelor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din [Directiva 2002/58]?

Hotărârea CJUE

Astăzi, 13 noiembrie 2025, CJUE a decis că răspunsurile la întrebările de mai sus trebuie să fie următoarele:

1) Articolul 13 alineatele (1) și (2) din Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009,

trebuie interpretat în sensul că

adresa de e‑mail a unui utilizator este obținută de editorul unei publicații online „în contextul vânzării unui produs sau a unui serviciu”, în sensul acestui articol 13 alineatul (2), atunci când respectivul utilizator creează un cont gratuit pe platforma online a acestuia care îi dă dreptul de a accesa gratuit un anumit număr de articole ale publicației amintite, de a primi gratuit prin e‑mail o informare zilnică ce conține un rezumat al noutăților legislative tratate în articole ale acestei publicații, inclusiv hiperlinkuri către acestea din urmă, precum și dreptul de a accesa contra cost articole și analize suplimentare ale publicației menționate. Transmiterea unei astfel de informări reprezintă o folosire a poștei electronice „în scopuri de marketing direct” pentru „produse sau servicii similare” în sensul acestei din urmă dispoziții.

2) Articolul 13 alineatul (2) din Directiva 2002/58, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136, coroborat cu articolul 95 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)

trebuie interpretat în sensul că,

atunci când operatorul utilizează adresa de e‑mail a unui utilizator pentru a‑i trimite o comunicare nesolicitată, în conformitate cu acest articol 13 alineatul (2), condițiile de legalitate a prelucrării prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din acest regulament nu sunt aplicabile.

Ce semnificație are decizia?

CJUE spune, pe scurt, două lucruri foarte importante.

Mai întâi, confirmă că modelul avocatnet.ro cu „cont gratuit + articole suplimentare + newsletter zilnic + acces opțional, contra cost, la mai mult conținut” este un serviciu real, nu doar un formular de înscriere la newsletter. Adresa de e-mail oferită pentru crearea contului este considerată obținută „în contextul vânzării unui produs sau serviciu”. Iar newsletterul „Personal Update”, care trimite sinteza noutăților și linkuri spre articole, este tratat ca o formă de marketing direct pentru servicii similare ale editorului. Altfel spus, acest serviciu intră în așa-numita regulă de „soft opt-in” (art 13 alin. 2 din Directiva ePrivacy), ce implică ideea că poți trimite astfel de comunicări dacă utilizatorul a fost informat clar, a avut opțiunea să bifeze că nu le vrea și are în fiecare e-mail un buton simplu de dezabonare.

Al doilea mesaj mare al CJUE este despre relația dintre Directiva ePrivacy și GDPR. Atunci când trimiți astfel de comunicări respectând condițiile speciale din articolul 13 alineatul (2) ePrivacy (ca în cazul de mai sus), nu mai stai să cauți încă un temei de prelucrare dintre cele din articolul 6 alineatul (1) GDPR. Cu alte cuvinte, pentru comunicările comerciale pe e-mail în condițiile de mai sus, temeiul de prelucrare vine din regimul special al ePrivacy.

Pe baza acestor clarificări, Curtea de Apel București va trebui acum să aplice răspunsurile CJUE la situația concretă din dosarul Inteligo Media vs. ANSPDCP.

Cui îi folosește o astfel de hotărâre?

Interpretarea oferită de CJUE ajută, în primul rând, companiile care comunică prin newslettere cu clienții lor existenți (editori de presă, magazine online, platforme de servicii) pentru că le dă un cadru clar de funcționare. Le spune când ai voie să trimiți e-mailuri de tip informare/marketing și în ce condiții (informare inițială clară, opțiune de refuz, buton de dezabonare în fiecare e-mail etc).

În același timp, folosește utilizatorilor pentru că nu li se relativizează drepturile, ci sunt mai bine definite, din moment ce știu mai clar ce pot aștepta când își fac un cont gratuit și știu că trebuie să aibă mereu o ieșire simplă din comunicările nedorite.

Indirect, hotărârea ajută și autoritățile de protecție a datelor, care primesc o busolă mai precisă despre cum se îmbină regulile speciale din ePrivacy cu GDPR atunci când analizează astfel de cazuri.

Evident, hotărârea ajută avocatnet.ro să anuleze sancțiunea aplicată în 2019 de ANSPDCP.

Vom reveni, zilele următoare, cu mai multe explicații și lămuriri cu privire la importanța acestei hotărâri pentru ecosistemul de comerț eletronic din Europa.

--

avocatnet.ro a fost reprezentat, în acest litigiu, de Adriana Radu, împreună cu echipa ei de avocați formată din Raluca Gavril și Laura Ardeleanu. De asemenea, un alt avocat implicat în fazele inițiale ale acestui litigiu a fost Silvia Opriș. Publicația noastră le mulțumește tuturor pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în dovedirea validității și legalității punctului nostru de vedere.

--