România bifează 4 din cele 7 pre-condiții ale declanșării unei spirale de creștere a salariilor și prețurilor: o piață a muncii încordată, creștere de salarii în două cifre și apropiată de o inflație prodigioasă și politică fiscală relaxată, care le stimulează pe primele trei criterii. Citește articolul
Statul a încasat în primele nouă luni între 10 și 15 miliarde de lei exclusiv din suprataxarea companiilor energetice în contextul dereglementării pieței. La această sumă se mai adaugă venituri suplimentare obținute din dividende și impozite pe profit, o consecință a câștigurilor extraordinare realizate de sector, precum și venituri suplimentare din TVA și accize. Citește articolul
Dacă inflația din Europa de Vest ar urma să fie „îmblânzită”, conform celor mai multe prognoze, în decurs de un an, în rândul specialiștilor se conturează temeri din ce în ce mai mari că Europa Centrală se va confrunta cu creșteri accelerate de prețuri pentru ceva mai mult timp, potrivit unei analize Euractiv. Citește articolul
Banca Mondială a aniversat luni 30 de ani de prezență a Grupului în România – o colaborare începută în anul 1972, deschiderea oficială a biroului din România având însă loc în 1991. Citește articolul
Creșterea accelerată a salariilor în lei din ultimii trei ani, precum și relativa stabilitate a cursului leu/euro (chiar aprecierea monedei naționale din această vară) au dus la un avans puternic al puterii de cumpărare în euro a salariului mediu, reiese din datele Institutului Național de Statistică, ale Băncii Naționale a României (BNR) și ale Eurostat. Pe de altă parte, evoluția galopantă a inflației a generat o scădere a puterii de cumpărare a salariului mediu net, în lei. Citește articolul
Veniturile colectate de statul român din taxele, impozitele și contribuțiile datorate de contribuabili și companii, venituri care reprezintă peste 80% din bugetul general consolidat, s-au ridicat la 27,3% din PIB în 2021, al doilea cel mai redus nivel din UE (după Irlanda, care are un statut aparte), reiese din datele Eurostat. Citește articolul
50% din deficitul comercial al României (uriașul deficit comercial – 22 mld. euro după numai 8 luni din an) este produs de industria chimică. Atenție: cifra e valabilă fără importurile (masive) de îngrășăminte chimice. Iar cele mai mari importuri chimice sunt cele de produse care se fabricau în secțiile petrochimice ale combinatelor petroliere ale României. Aceste secții au fost distruse în urma negocierilor păguboase de vânzare a pachetelor majoritare de acțiuni unor „parteneri strategici” – cum se numea metoda care evita bursa și transparența acesteia, în anii 90 și mai târziu. Citește articolul
Ultimii doi ani și jumătate au fost extraordinari. Ceea ce vedem astăzi este cu siguranță mai mult decât simplul progres al unui alt ciclu economic. Citește articolul
Economia românească ar urma să crească în acest an cu 4,6% față de nivelul înregistrat în anul precedent, însă industria și agricultura vor avea aport negativ la creșterea economică din acest an, indică datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Citește articolul
Valoarea ajutoarelor de stat aprobate în 2022 pe cele două scheme clasice – destinate realizării de investiții cu impact financiar sau social în economia românească – s-a ridicat la aproximativ 350 milioane de euro, arată cele mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor Publice. Citește articolul