De ce Bruxelles e îngrijorat numai de București: comparații între România și celelalte state ECE

Deși a avut în S1 o creștere economică vizibilă, România stă rău la toate celelalte capitole care configurează sănătatea economică și bugetară.

Mai jos, o comparație a principalilor indicatori ”de sănătate”, în raport cu Polonia, Cehia, Ungaria, Croația, Slovacia și Bulgaria.

România are o evoluție bună a produsului intern brut, în trimestrul a doilea din acest an înregistrând un avans față de trimestrul anterior de 0,9%. Dintre țările central și est europene doar Croația a înregistrat un rezultat mai bun, cu 1,1% creștere a PIB-ului.

La polul opus se află Polonia, cu o scadere în T2 2023 de 2,2%, care a venit, însă, după un +1,5% în T1 ți după un + 5,1% în 2022.
De remarcat Ungaria. cu scăderi de 0,4% și 0,3% în primele două trimestre (comparațiile sunt față de trimestrul anterior)

La deficit bugetar, nu ne depășește decât Ungaria, care pare să fi scăpat de sub control deficitul. Ungaria se confruntă, însă, cu mari probleme, având blocate fonduri europene și confruntându-se cu o inflație zdrobitoare.

De menționat că sursa datelor este Eurostat iar indicatorii sunt calculați după metoda ESA, diferind de calculele Finanțelor și INS.

Conform calculelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar ar fi după șapte luni, doar de 2,43%, însă până la sfârșitul anului se anticipează că va depăși pragul de 5% din PIB, România fiind singura țară dintre cele analizate care se află în procedura de deficit excesiv inițiată de Comisia Europeană. În plus, datele românești sunt calculate pe cash…

La inflație, stăm binișor, cu o rată de o singură de cifră, dar cu o inflație de bază rezilientă care nu dă înapoi prea repede. Inflația deja se resimte în scăderea consumului, avansul economic mai fiind susținut în prezent de investițiile în infrastructură efectuate din fonduri europene.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.