Analiză / Scăderea drastică de la consum trage în jos creșterea economică și încasările bugetare

În ultimii ani, apetitul pentru consum al românilor, impulsionat de majorarea salariilor și a dobânzilor relativ mici, a constituit principalul motor al creșterii economice. Conform Eurostat ritmul de creștere anula al consumului privat în România a fost de 5,5%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Însă de la finele anului trecut, consumul a început să scadă iar semnalele sunt tot mai evidente. Inflația ridicată, urmată de majorarea dobânzilor, nesiguranța privind măsurile de schimbare a fiscalității, toate duc la o reținere tot mai mare de a cheltui și pentru alte produse în afară de cele de strictă necesitate.

În trimestrul 2 din acest an, consumul privat a scăzut cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior, după ce în primul trimestru crescuse doar cu 1%.

Conform celor mai recente date comunicate de INS la nivelul primului semestru, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, creşterea PIB s-a datorat, în principal cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al căror volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +2,5% la creşterea PIB și formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 11,2%, contribuind cu +2,5% la creşterea PIB.

Și ponderea consumului privat la formarea PIB s-a diminuat în trimestrul al doilea, de la 65,8% în trimestrul 1 la 61,2%

Practic, din trimestrul al doilea, avansul PIB se datorează în primul rând investițiilor din infrastructură, alimentate de fondurile europene, care au devenit motorul economiei

O scădere a consumului rezultă și din veniturile rezultate din încasările de TVA la buget care sunt într-o decelerare semnificativă. Astfel la 7 luni din 2023, veniturile nete din TVA au fost doar cu 10% mai mari decât în perioada corezpunzătoare a anului trecut, arată datele Ministerului de Finanțe. La fel și cifra de afaceri din comerț, servicii și industrie se află în pierdere de viteză.

Totuși, majoritatea economiștilor nu prevăd o intrare în recesiune, în ciuda unui consum mai redus și a continuării declinului producției industriale. De cealată parte sunt așteptate rezultate pozitive ale serviciilor și ale agriculturii, care anul trecut a fost în scădere puternică. Conform datelor comunicate pentru iulie de INS, producția de cereale este cu 10,5% mai mare decât anul trecut. Estimările sunt bune și pentru culturile de toamnă ceea ce va da un impuls PIB-ului.

Analizând cele mai recente date, analiștii de la ING Think anticipează un avans al economiei de 2,1% pentru 2023, în scădere față de 4,7% în 2022. Riscurile sunt reprezentate de măsurile pe care le va conține pachetul de consolidare fiscală, precum și din influențe externe precum încetinirea peste așteptări a zonei euro și a războiului din Ucraina. Scenariul conține și o revenire a creșterii PIB pentru 2024 la 4,2%.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.