ACCES GRATUIT
N-am plecat de una singură la recomandarea nimănui, nici la recomandarea vreunui guru al psihanalizei sau vreunei influencerițe de pe la noi sau de pe la alții. Circumstanțele m-au dus acolo încât nimeni să nu mă poată însoți, așa, din scurt într-o săptămână departe de casă. A rămas, până acum, cea mai interesantă vacanță în care am fost. Și e o experiență pe care ți-o recomand - desigur, cu grijă, nu vreau "să influențez".
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Codul administrativ a ridicat suficiente probleme și a generat foarte multe reacții. De ce un act de o importanța așa de ridicată este adoptat printr-o ordonanță de urgență? După aceea, prevederi precum pensiile speciale au dus la multe discuții legate de ce se urmărea prin acest act. Însă, la fel cum s-au ridicat întrebări referitoare la cum a fost adoptat acest act normativ și ce a fost inclus în el, se pot pune întrebări și cu privire la ce nu a fost inclus în el. O astfel de întrebare ar fi: de ce am evitat oportunitatea de a include dreptul la bună administrare, când țara noastră ar avea mare nevoie de el?
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Ne-am mutat cu toții la casă (sau la altă casă): familie, prieteni, apropiați. Și toată lumea - da chiar toată lumea - avea obsesia asta cu gazonul englezesc. Iarbă, iarbă, dar să arate ca la "engleji". Grădină, grădină, dar să fie verdele ăla majestic al insularilor. Toate brico-magazinele vindeau visul ăsta al firului de iarbă românesc. Numai că, de-a lungul anilor, toți s-au convins de un lucru evident: gazonul englezesc e verde acolo, nu aici.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Acum ceva ani, Guvernul schimba pe sub masă formula legislativă din spatele unui Cod al insolvenței și-l făcea, din proiect de lege, proiect de ordonanță de urgență. Îl adopta motivând insuficient și neadecvat necesitatea ca el să intre în vigoare ca ordonanță de urgență, chestiune pe care Curtea Constituțională a României (CCR) a taxat-o la momentul respectiv. Codul acela a fost declarat neconstituțional și a dispărut din legislație. Adoptarea recentă a Codului administrativ al României prin ordonanță de urgență ne arată că Guvernul n-a învățat nimic din greșelile trecutului, că nu-și face niciodată temele și acționează după tupeu și interese, mai degrabă, nu după litera și spiritul Constituției. Ce a spus CCR atunci, pe OUG-ul cu Codul insolvenței, ce a spus Guvernul acum și ce ne rămâne:
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Nu cred în puterea indivizilor de a influența istoria. Cel puțin nu așa cum se presupune, de obicei. De nenumărate ori avem impresia că cineva ar fi determinat anumite evenimente, deși în spate exista o multitudine de variabile pe care nu le cunoaștem. Bineînțeles, există și excepții, dar ele, mai degrabă, întăresc regula. Ca principiu, exagerăm puterea oamenilor. Dar la fel cum exagerăm și puterea oamenilor, exagerăm și puterea dreptului, din punctul meu de vedere. Tindem să credem că dreptul există undeva izolat, separat de influențe sociale, economice sau tehnologice. Cu alte cuvinte, noi, ca societate, suntem ceea ce determină normele pe care le avem. Iar una din acele norme este dreptul la liberă exprimare. Care poate fi pervertit foarte ușor.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
În detrimentul altor teme de actualitate mai suculente și mai ușor de apucat, o mini-catastrofă în curs de derulare nu reusește să prindă, de aproape o săptămână încoace, bilet în rândul întâi la dezbaterile din mass-media : Guvernul se pregătește să adopte prin ordonanță de urgență Codul administrativ al României, adică o lege extrem de importantă, care va înghiți chestiuni cuprinse acum în multe acte normative și care va reprezenta baza legală a administrației publice. Și, da, proiectul de OUG cuprinde și pensii speciale pentru primari. Din păcate, magnitudinea acestui act normativ nu poate fi redusă la tema pensiilor speciale.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Cu toate că tehnologia pare că ne face viața mai ușoară și că avem totul la îndemână la o atingere de ecran, de fapt viața ne este din ce în ce mai greu de gestionat. Da, este vorba despre viteza informației, dar în același timp este vorba și despre faptul că odată ce avem e-mailul în mână tot timpul, șeful ne poate cere orice, oricând. Iar pentru că e „șeful”, trebuie să facem, nu? Dar nu ne gândim mai deloc (cel puțin nu activ, conștient) la felul în care ne poate afecta asta viața în general și viața de familie în special, mai ales când nu reușim să delimităm corect și coerent munca de familie și rolurile pe care le avem în cele două contexte.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Într-o nuvelă de-a sa, Albert Camus a creat o alegorie pentru forțele statale (care trebuie să aibă un puternic element impersonal și obiectiv) și pervertirea puterii prin personalizarea acestor forțe. În esență, e vorba de refuzul unui profesor de a îndeplini atribuțiile unui jandarm iar acest refuz, în opinia mea, reprezintă un simbol pentru maturitatea statului și a unor instituții care funcționează pentru protecția cetățenilor, într-un cadru în care supremația legii reprezintă principiul de bază.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Nu prea sunt genul de persoană căreia să-i placă replica „Ți-am zis eu!”, dar adevărul e că trebuie să subliniem atunci când un lucru nu-i făcut cum trebuie. În 2015, la cea mai recentă amnistie fiscală pentru români, am avertizat că problema a fost doar vârâtă sub preș în loc să fie rezolvată. Consecința? Anul acesta e nevoie de o nouă amnistie fiscală pentru a anula contribuția la sănătate pentru veniturile infime din dobânzi.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dintre toate realizările clamate vreodată de vreun Guvern, partid sau reprezentant al unui partid politic, creșterea salariului minim este cea mai îndepărtată de ceea ce se numește a fi o realizare: pentru că nu e un efort financiar al statului, pentru că creșterea lui din pix de la un an la altul, sub umbrela unei promisiuni și a faptului că suntem codași în Uniune, nu reflectă realitatea din piața muncii și necesitatea de a remunera suplimentar productivitatea și pentru că de respectarea acestei valori minime a salariului stă agățată o obligație legală, cu mari amenzi, pentru angajatori, statul fiind cel câștigat atunci când colectează impozite și contribuții mai mari din aceste salarii.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Alexandros Bakos 
Andreea Vrabie 
Alexandru Boiciuc 