Din această lună, persoanele cu domiciliul în afara țării care vor să voteze, în cazul alegerilor prezidențiale ori al celor parlamentare ce se desfășoară anul acesta, prin corespondență sau la o secție din străinătate mai apropiată de locul unde stau efectiv se pot înscrie deja online. Citește articolul
Tinerii ce au împlinit vârsta de 16 ani şi care au domiciliul sau reşedinţa stabilită în ţara de destinaţie pot călători de-acum neînsoțiți și fără să mai aibă nevoie de acordul părinților, potrivit unei ordonanțe publicate vineri în Monitorul Oficial. Practic, aceasta este o extensie a măsurii apărute în vara lui 2023, respectiv posibilitatea ca tinerii care au împlinit 16 ani să poată călători în străinătate fără să fie însoțiți de un adult. Citește articolul
Certificatul de viață, document care atestă că beneficiarul unei pensii stabilit în străinătate este în viață, va trebui trimis de două ori pe an, și anume semestrial, în martie și septembrie, către casele teritoriale de pensii, potrivit noii legi a pensiilor, ce se aplică din toamnă. Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), în prezent, certificatul de viață trebuie transmis autorităților doar o dată pe an. Citește articolul
Copiii cu vârsta între 16 și 18 ani scapă, în curând, de obligația de a fi însoțiți de un adult atunci când călătoresc în străinătate. Totuși, ei au nevoie, pentru ieșirea din țară, de acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali. Citește articolul
Pentru a facilita interacțiunea cetățenilor români ce au domiciliul în străinătate cu autoritățile publice, mai mulți parlamentari propun, printr-un proiect legislativ aflat în dezbaterea senatorilor, ca în pașapoartele acestora să apară și adresa din țara de domiciliu, nu doar numele țării. Acum, pentru că pașapoartele pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS) sunt considerate documente de călătorie, nu și acte de identitate, aceștia sunt nevoiți să prezinte, atunci când interacționează cu instituțiile, două documente: pașaportul CRDS și o carte de identitate provizorie. Citește articolul
Organizarea a nu mai puțin de 144 de de consulate itinerante (mobile) în 25 de state apare în calendarul anual publicat chiar azi de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Acestea vor ajuta românii din străinătate care sunt stabiliți la distanță mare față de un oficiu consular permanent să aibă mai ușor acces la acte notariale, documente de călătorie și de stare civilă sau alte acte din România. Citește articolul
Proiectul de lege care stabilește că, pe lângă străinii ce stau în România de multă vreme sau sunt căsătoriți cu cetățeni români de mai mulți ani, vor putea obține cetățenia română și străinii cu soț/ soție din țara noastră ce locuiesc în afara granițelor acesteia a primit, la finalul lunii noiembrie, undă verde de la Parlament, dar președintele țării a trimis joi Curții Constituționale a României (CCR) o sesizare de neconstituționalitate în legătură cu acesta. Citește articolul
Proiectul de lege prin care mai mulți parlamentari voiau ca serviciile publice oferite românilor din străinătate să fie îmbunătățite, prin introducerea unor măsuri de digitalizare și reducere a birocrației, a fost retras de inițiatori, ceea ce înseamnă că măsurile conținute nu se vor aplica. Mai exact, printre altele, de anul viitor, cererile de obținere a certificatului de cazier judiciar ar fi trebuit să poată fi depuse de românii de peste hotare și prin mijloace electronice, direct la secțiile de poliție din țară, nu doar la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, ca acum. Citește articolul
Formular de localizare a pasagerului, sau, pe scurt, formularul PLF, trebuie completat, începând din decembrie 2021, de către toate persoanele care intră în țară. Documentul se poate completa, mai nou, în cel mult patru zile, amenzile pentru neîndeplinirea acestei obligații fiind cuprinse între 500 și 3.000 de lei. Citește articolul
Amenzile primite în legătură cu documentul obligatoriu la trecerea graniței, respectiv formularul de localizare a pasagerului (PLF), sunt cuprinse, mai nou, între 500 și 3.000 de lei și intră în categoria sancțiunilor contravenționale. Astfel, ele pot fi plătite la jumătate din minimul amenzii stabilite de lege, dar și contestate în termen de cel mult 15 zile. În plus, ca o excepție de la regulă, în cazul unei amenzi primite pentru necompletarea formularului PLF, contestarea ei se face în județul în care are sediul direcția de sănătate publică care a emis procesul-verbal, de cele mai multe ori, acesta fiind cel în care are domiciliul persoana sancționată. Citește articolul