Peste termenul de 30 de zile în care trebuie redactată o hotărâre judecătorească, de la data pronunțării, judecătorii nu mai pot amâna, de acum, motivarea decât cu maximum 60 de zile, potrivit unei act normativ apărut de curând în Monitorul Oficial. Iar amânarea se poate face numai în cazuri temeinic justificate. Citește articolul
Laura Codruța Kovesi a fost revocată astăzi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), conform unui decret semnat de președintele României. Revocarea vine în urma unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR) prin care s-a constatat că șeful statului trebuia s-o revoce pe Kovesi la propunerea ministrului justiției. Președintele a respins în aprilie 2018 propunerea ministrului justiției, Tudorel Toader, de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA. Laura Kovesi ocupa funcția de procuror-șef al DNA din anul 2013, fiind la al doilea mandat. Citește articolul
Klaus Iohannis, președintele României, a făcut o evaluare a evaluării lui Tudorel Toader, ministrul justiției, și s-a plasat deasupra autorității acestuia, atunci când a refuzat propunerea de revocare a șefei Direcției Naționale Anticorupție (DNA), reiese dintr-o decizie recentă a Curții Constituționale a României (CCR). Astfel, în procedura de revocare, șeful statului poate refuza propunerea ministrului doar dacă aceasta nu respectă legea, el nu poate analiza oportunitatea propunerii. Citește articolul
În urma deciziei de miercuri a Curții Constituționale a României (CCR), prin care s-a stabilit că șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA) trebuie revocată din funcție, judecătorul Cristi Danileț apreciază că judecătorilor români le va fi frică să mai condamne politicieni. Ministrul justiției a cerut revocarea șefei DNA, însă președintele României a refuzat să facă acest lucru, motiv pentru care s-a cerut intervenția CCR. Citește articolul
avocatnet.ro și Digi24.ro vă prezintă cele mai importante știri ale dimineții. Citește articolul
Trei proiecte de modificare a legilor justiției au trecut luni iarăși de votul final al senatorilor, cu amendamente importante, în contextul în care Curtea Constituțională a solicitat reexaminarea unor prevederi adoptate inițial de parlamentari. Deputații au votat săptămâna trecută, iar senatorii au menținut cele mai importante prevederi votate de colegii lor, respectiv: ca șeful statului să piardă din atribuțiile legate de numirea unor magistrați în funcții de conducere, printre altele, dar și pentru modificări legate de cariera magistraților. Citește articolul
Cei care vor să ocupe direct un post de judecător sau procuror se pot înscrie în această perioadă la examenul pentru admiterea în magistratură, în condițiile anunțului recent făcut de Institutul Național al Magistraturii (INM). Condiția principală pentru ca un candidat să treacă de selecția dosarelor și să intre în concurs este vechimea în specialitate de cel puțin cinci ani. Dosarele care sunt respinse la selecție au, de cele mai multe ori, aceeași problemă: nu se îndeplinește condiția vechimii. Ce prevede Legea magistraților la acest capitol și ce candidați sunt, din start, neeligibili: Citește articolul
Scrisoarea reprezentanților Comisiei Europene privind iindependența sistemului judiciar din România reprezintă „un foc de avertisment” pentru instituțiile românești, care ar putea avea soarta Poloniei, unde UE a declanșat Articolul 7. Citește articolul
Activitatea procurorilor se va face sub autoritatea ministrului justiției, potrivit unui proiect normativ adoptat recent de Senat, numai că în proiect nu se explică nicăieri ce va însemna această autoritate. De fapt, textul pe care l-au votat atât deputații, cât și senatorii este același cu textul din Constituție care se referă la statutul procurorilor, fără a cuprinde alte informații. Citește articolul
O serie de propuneri pentru modificarea celor mai importante legi privind sistemul de justiție au fost prezentate miercuri de ministrul justiției. Unele dintre acestea au stârnit însă un val de critici dure, inclusiv din partea unor direcții importante din sistem și din partea șefului statului. Pe lângă chestiunea numirii în funcțiile de conducere din justiție, aspectul criticat de toate entitățile oficiale care și-au exprimat opinia a fost lipsa dezbaterii publice a propunerilor și faptul că proiectul de act normativ nu a fost și nu este nici acum publicat pe site-ul Ministerului Justiției (MJ). Citește articolul