Comisia Europeana (CE) a facut o evaluare a politicii comunitare pe intreprinderi mici si mijlocii si a constatat ca durata procedurilor birocratice pentru infiintarea unei noi companii a fost injumatatita fata de 2004, la 12 zile, si costurile au scazut la 513 euro fata de 813 euro.

Pretul introducerii unei noi companii pe piata si durata procedurilor difera de la un stat membru la altul, dar, in ansamblu, progresul este evident.

Conform ultimul Eurobarometru in domeniu mai mult de jumatate din tinerii europeni doresc sa isi deschida o companie proprie. 42% din tinerii europeni cred ca este fezabil sa isi deschizi propria companie, iar educatia joaca un rol primordial in construirea acestei conceptii. 

Eurobarometrul arata ca cetatenii noilor state membre sunt mai intreprinzatori decat cei din vechile state UE: 40% din toti cetatenii si 64% dintre tinerii din cele 10 state care au aderat la UE in 2004 doresc sa devina propii lor angajatori. In timp ce in vechile state membre doar 28% din cetateni si 48% din tineri doresc sa infinteze o companie.

Cu toate acestea, studiile au aratat ca europenii se tem de faliment. Comisia a lansat pe acesta tema o comunicare: Depasirea stigmei falimentului – o politica a celei de-a doua sanse.

O a doua sansa, dupa faliment 


Comisia Europeana doreste sa incurajeze pe cei care dau faliment sa mai incerce o data. CE masoara costurile prejudecatilor care sunt atrase de faliment si analizeaza patru grupe de bariere in calea infiintarii unei noi afaceri dupa faliment.

Premisa de la care pleaca Comunicarea Comisiei este ca falimentul nu este neaparat un simptom al fraudei, iar greselile din trecut tind sa ii faca pe intreprinzatori mai intelepti.

Comunicarea propune patru mari abordari pentru inlaturarea stigmei atasate falimentului:
1. schimbarea mentalitatilor: imbunatatirea imaginii publice prin educare si media
2. rolul legii insolventei
3. sustinerea activa a companiilor care se afla in risc de faliment
4. sustinerea activa a celor care doresc sa isi redeschida compania.

CE arata ca, desi numai un faliment din 20 implica infractiuni de frauda, publicul european tinde sa ii considere corupti pe falimentari. Dar falimentul este un fenomen natural al economiei de piata.

Germania prezinta un exemplu de bune practici in domeniul incurajarii principiului celei de-a doua sanse in infiintarea unui business. Agentia germana pentru intreprinderi a infiintat de doi ani un premiu START pentru infiintarea de noi companii, care are si o divizie RESTART, pentru cei care infiinteaza o companie dupa ce au trecut printr-un faliment.

Constatatea Comisiei in privinta legii insolventei este ca in multe state membre UE legile falimentului trateaza toate falimentele in acelasi fel, chiar daca ele sunt insotie de frauda sau nu. De asemenea, exista multe restrictii pentru cei care au dat faliment, si procedurile de reinfiintare a unei companii sunt mai greoaie.

Comisia arata ca este vitala crearea unui cadru legislativ care, in timp ce protejeaza interesele tuturor partilor implicate sa recunoasca dreptul unui antreprenor de a gresi si a incepe din nou. Aceasta inseamna ca legile falimentului ar trebui sa includa o distinctie clara intre tratamentul falimentelor frauduloase si al celorlalte. De exemplu, antreprenorii care nu au facut niciun fel de frauda la faliment pot primi de la tribunal o declaratie de faliment non-fraudulos.

De exemplu, in Marea Britanie toti cei care dau faliment sunt supusi unor restrictii pe durata procedurilor legale pentru faliment, dar dupa aceasta perioada restrictiile sunt retrase pentru cei care nu au comis fraude. 

Comunicarea ofera solutii si pentru sprijinirea celor care doresc sa reinfiinteze o companie prin acordarea de sprijin financiar, prin asigurarea posibilitatii acelor falimentari non-fraudulosi de a contracta credite, sau prin asigurarea accesului egal al acestor oameni la licitatiile publice.



Sursa: Guvernul Romaniei - eu-ro newsletter