Ordonanta privind statutul si regimul refugiatilor

Art. 1. - În conditiile prezentei ordonante, strainilor li se poate acorda una dintre urmatoarele forme de protectie:
a) statutul de refugiat;
b) protectie umanitara conditionata;
c) protectie umanitara temporara.
Art. 2. - (1) Statutul de refugiat se poate acorda la cerere strainului care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe considerente de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social sau opinie politica, se afla în afara tarii sale de origine si care nu poate primi sau, ca urmare a acestei temeri, nu doreste protectia acestei tari.
(2) Prin termenul tara de origine, în cazul unei persoane care detine mai multe cetatenii, se întelege fiecare tara al carei cetatean este, iar în cazul unei persoane fara cetatenie, tara în care acesta îsi are domiciliul.
Art. 3. - (1) Statutul de refugiat se acorda, la cerere, si sotiei sau, dupa caz, si sotului, precum si copiilor minori, cu exceptia cazurilor în care persoanele respective se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 4.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica numai în cazul casatoriilor încheiate de persoana careia i s-a recunoscut statutul de refugiat în temeiul art. 2 alin. (1) înainte de intrarea pe teritoriul României.
Art. 4. - Nu se acorda statutul de refugiat strainului care:
a) a comis o infractiune contra pacii si omenirii ori o infractiune la care se refera conventiile internationale la care România este parte;
b) a comis o infractiune grava de drept comun în afara României înainte de a fi admis pe teritoriul acesteia ca refugiat;
c) a comis fapte care sunt contrare scopurilor si principiilor enuntate în Carta Organizatiei Natiunilor Unite.
Art. 5. - Protectia umanitara conditionata se poate acorda strainului care nu îndeplineste conditiile prevazute la art. 2 alin. (1) si cu privire la care exista motive serioase sa se creada ca, daca va fi returnat în tara de origine, risca sa sufere o vatamare a drepturilor sale constând în:
1. condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse; sau
2. tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau
3. o amenintare serioasa, individuala, la adresa vietii sau integritatii, ca urmare a violentei generalizate în situatii de conflict armat intern sau international, daca solicitantul face parte din populatia civila.
Art. 6. - (1) În perioade de conflicte armate, în care România nu este angajata, se poate acorda protectie umanitara temporara persoanelor care provin din zonele de conflict.
(2) Guvernul stabileste masurile si perioada pentru care se acorda protectia prevazuta la alin. (1).

CAPITOLUL II Procedura acordarii statutului de refugiat

SECTIUNEA 1 Procedura ordinara

Art. 7. - (1) O persoana este considerata solicitant al statutului de refugiat din momentul manifestarii de vointa, exprimata în scris sau oral în fata autoritatilor competente, din care sa rezulte ca aceasta solicita protectia statului român pentru unul dintre motivele prevazute de prezenta ordonanta. (2) Pentru acordarea statutului de refugiat în România strainul se adreseaza personal cu o cerere scrisa Oficiului National pentru Refugiati din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor sau organelor teritoriale ale Ministerului Administratiei si Internelor.
(3) Cererea de acordare a statutului de refugiat se depune de îndata ce:
a) solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat;
b) solicitantul a intrat pe teritoriul României;
c) au survenit evenimente în tara de origine a solicitantului, care îl determina sa ceara protectie, pentru strainul cu drept de sedere în România.
Art. 8. - Împotriva solicitantului statutului de refugiat nu pot fi luate masuri de expulzare sau de returnare fortata de la frontiera ori de pe teritoriul României, atâta vreme cât nu exista o dispozitie executorie de parasire a teritoriului, cuprinsa în hotarârea de respingere a cererii sale de acordare a statutului de refugiat.
Art. 9. - (1) În cazul strainului minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, interesele acestuia sunt sustinute de reprezentantul sau legal, iar în lipsa acestuia i se numeste un reprezentant legal în conformitate cu prevederile legii române.
(2) Dupa împlinirea vârstei de 14 ani minorul poate depune cererea personal si i se poate numi un reprezentant legal în conditiile prevazute de legea româna.
(3) Pâna la numirea unui reprezentant legal Oficiul National pentru Refugiati asigura minorului protectia necesara.
Art. 10. - (1) Dupa primirea cererii de acordare a statutului de refugiat organul teritorial al Ministerului Administratiei si Internelor elibereaza solicitantului o adeverinta provizorie, care tine loc de document temporar de identitate în România si asigura transportul gratuit pâna la Oficiul National pentru Refugiati.
(2) În cazul în care cererea a fost depusa la organele teritoriale ale Ministerului Administratiei si Internelor dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, organele politiei de frontiera elibereaza documentul prevazut la alin. (1) numai dupa ce strainul primeste permisiunea de a intra pe teritoriul României si asigura transportul gratuit pâna la Oficiul National pentru Refugiati.
(3) În cazul în care cererea a fost depusa la Oficiul National pentru Refugiati, acesta elibereaza solicitantului un document temporar de identitate.
(4) Daca solicitantul nu dispune de mijloace materiale, Oficiul National pentru Refugiati îi poate stabili un loc de resedinta si îi asigura asistenta materiala necesara pentru întretinere pe întreaga durata a procedurii de acordare a statutului de refugiat.
(5) Pentru motive justificate de interesul public, siguranta nationala, ordinea publica, protectia sanatatii si moralitatii publice, protectia drepturilor si libertatilor altor persoane - chiar daca strainul are mijloace materiale necesare pentru întretinere - Oficiul National pentru Refugiati, pe toata durata procedurii de acordare a statutului de refugiat, îi poate stabili un loc de resedinta si poate dispune transportarea lui cu însotitor în acel loc, la solicitarea autoritatilor competente.
Art. 11. - (1) În cazul în care strainul a tranzitat anterior o tara terta sigura si i s-a oferit deja protectia în acea tara sau a avut ocazia, la frontiera ori pe teritoriul acesteia, sa contacteze autoritatile pentru a obtine protectie, Oficiul National pentru Refugiati poate decide retrimiterea strainului în tara respectiva, fara analizarea pe fond a cererii sale.
(2) Oficiul National pentru Refugiati poate analiza cererea depusa de strain chiar daca acesta se afla în situatia prevazuta la alin. (1), cu acordul expres al solicitantului.
Art. 12. - Sunt considerate tari terte sigure statele membre ale Uniunii Europene, precum si alte state stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor, la propunerea Oficiului National pentru Refugiati, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) pe teritoriile lor viata sau libertatea solicitantului nu este si nu va fi amenintata, în sensul art. 33 din Conventia privind statutul refugiatilor, încheiata la Geneva la 28 iulie 1951, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991;
 b) pe teritoriile lor strainul nu risca sa fie supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante;
c) în tarile respective strainului i se asigura protectie efectiva împotriva returnarii în tara de origine, în sensul prevederilor Conventiei privind statutul refugiatilor, încheiata la Geneva la 28 iulie 1951, precum si în baza informarilor efectuate de Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati cu privire la practica aplicarii principiului nereturnarii.
Art. 13. - (1) Intervievarea, analizarea motivelor invocate si decizia asupra cererilor sunt de competenta Oficiului National pentru Refugiati.
(2) Aceste activitati sunt realizate de functionarii Oficiului National pentru Refugiati anume desemnati.
(3) Numirea functionarilor se face prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
(4) În procesul decizional functionarii prevazuti la alin. (2) au dreptul de a consulta experti.
(5) Ministerul Afacerilor Externe furnizeaza periodic materiale de sinteza referitoare la situatia din tarile de origine ale solicitantilor statutului de refugiat, precum si raspunsuri la solicitarile punctuale ale Oficiului National pentru Refugiati, necesare în vederea solutionarii cererilor de acordare a statutului de refugiat.
(6) Oficiul National pentru Refugiati consulta Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii tarilor unde în general nu exista risc serios de persecutie si tarilor terte sigure.
Art. 14. - (1) Pâna la solutionarea cererii sale prin hotarâre definitiva si irevocabila strainul care solicita acordarea statutului de refugiat are urmatoarele drepturi si obligatii:
a) dreptul de sedere în România, pâna la expirarea unui termen de 15 zile de la momentul în care hotarârea de respingere pronuntata cu privire la cererea sa a devenit executorie, cu exceptia cererilor respinse ca evident nefondate în urma solutionarii acestora în cadrul procedurilor accelerate, caz în care dreptul de sedere înceteaza de îndata ce hotarârea a devenit executorie;
b) dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat si de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret, pe întreaga durata a procedurii de acordare a statutului de refugiat;
c) dreptul de a fi consiliat si asistat de un reprezentant al organizatiilor neguvernamentale, române sau straine, în orice faza a procedurii de acordare a statutului de refugiat;
d) dreptul de a fi informat, într-o limba pe care o cunoaste, în momentul depunerii cererii, cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat;
e) dreptul la protectia datelor personale si a oricaror alte detalii în legatura cu cererea sa;
f) dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate;
g) dreptul la asigurarea transportului în conditiile prevazute la art. 10 alin. (1) si (2), la asistenta necesara pentru întretinere, în conditiile prevazute la art. 10 alin. (4), precum si la asistenta medicala primara si spitaliceasca de urgenta gratuita;
h) dreptul de a fi cazat în centrele de primire si cazare, aflate în subordinea Oficiului National pentru Refugiati, în limita locurilor disponibile, pâna la încetarea dreptului sau de sedere, pentru solicitantul statutului de refugiat care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru întretinere;
i) obligatia de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului Administratiei si Internelor, în scris, cererea motivata cuprinzând datele indicate de organul la care o depune, precum si de a se supune fotografierii si amprentarii;
j) obligatia de a urmari stadiul procedurii si de a declara orice schimbare de resedinta;
k) obligatia de a preda documentul pentru trecerea frontierei, urmând sa primeasca documentul prevazut la art. 10 alin. (1);
 l) obligatia de a raspunde la solicitarile organelor cu atributii în domeniul acordarii statutului de refugiat si de a furniza acestora informatii complete si reale cu privire la persoana si la cererea sa;
m) obligatia de a nu parasi localitatea de resedinta fara autorizarea Oficiului National pentru Refugiati;
n) obligatia de a se prezenta la examenele medicale ce îi sunt stabilite;
o) obligatia de a respecta legile statului român, precum si masurile dispuse de organele române competente în materie de refugiati.
(2) Solicitantii statutului de refugiat, care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întretinere, beneficiaza de hrana în limita sumei de 25.000 lei/persoana/zi, de cazare în limita sumei de 15.000 lei/persoana/zi si de alte cheltuieli, în limita sumei de 5.000 lei/persoana/zi, la cererea acestora, sume ce se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.
(3) În cursul executiei bugetului de stat, în functie de posibilitatile financiare, la o crestere a ratei inflatiei de cel putin 10% fata de ultima luna când s-a efectuat o actualizare a cuantumurilor de mai sus, acestea se majoreaza cu rata inflatiei, prin hotarâre a Guvernului.
(4) Daca strainul care solicita acordarea statutului de refugiat este cazat în centrele de primire si cazare ale Ministerului Administratiei si Internelor, suma prevazuta la alin. (2) referitoare la cazare nu se acorda.
(5) Sumele necesare transportului gratuit pâna la locul de resedinta prevazut la art. 10 alin. (1) si (2) se asigura din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.
(6) Fondurile banesti pentru asistenta medicala primara si spitaliceasca de urgenta gratuita prevazuta la alin. (1) lit. g) se asigura de la bugetul de stat si se aloca Ministerului Administratiei si Internelor.
Art. 15. - (1) În urma analizarii cererii, în termen de 30 de zile de la primirea acesteia functionarul prevazut la art. 13 alin. (2) poate hotarî:
a) acordarea statutului de refugiat;
b) acordarea protectiei umanitare conditionate;
c) respingerea cererii de acordare a statutului de refugiat.
(2) Daca solutionarea cererii necesita o documentare suplimentara, termenul prevazut la alin. (1) se prelungeste cu cel mult 30 de zile.
(3) Admiterea sau respingerea cererii de acordare a statutului de refugiat de face prin hotarâre, care se comunica de îndata, în scris, solicitantului, prin comunicare directa de catre reprezentantii Oficiului National pentru Refugiati sau prin trimitere postala la ultima resedinta declarata a acestuia. (4) Hotarârea de acordare a protectiei umanitare conditionate cuprinde si motivele neacordarii statutului de refugiat.
(5) Hotarârea de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat cuprinde motivele corespunzatoare pentru fiecare forma de protectie prevazuta la art. 2, 3 sau 5, precum si dispozitia de a parasi teritoriul României în termen de 15 zile de la data la care aceasta a devenit executorie. Art. 16. - (1) Împotriva hotarârii prevazute la art. 15 alin. (3) se poate face plângere în termen de 10 zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constata ca solicitantul nu se mai afla la ultima resedinta declarata. Introducerea plângerii în termenul mentionat suspenda executarea dispozitiei de parasire a teritoriului României.
(2) În cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, plângerea se depune de catre reprezentantul sau legal, iar minorul cu vârsta cuprinsa între 14 si 18 ani poate depune plângere personal sau prin reprezentantul sau legal.
(3) Plângerea se solutioneaza de catre judecatoria în a carei raza teritoriala se afla structura competenta a Oficiului National pentru Refugiati care a emis hotarârea.
(4) Plângerea se depune la Oficiul National pentru Refugiati si va fi însotita de copia de pe hotarârea de respingere a cererii de acordare a unei forme de protectie.
(5) Plângerea se înainteaza de îndata instantei competente, care o va solutiona în termen de 30 de zile.
(6) Instanta se pronunta printr-o hotarâre motivata.
(7) Împotriva hotarârii instantei, contestatarul sau Oficiul National pentru Refugiati poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronuntare. Declararea recursului în termen suspenda executarea dispozitiei de parasire a teritoriului.
(8) Recursul se judeca în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa pe rolul instantei de recurs.
(9) Hotarârile instantei de fond nerecurate în termenul legal si hotarârile pronuntate în recurs sunt irevocabile si executorii.
(10) Plângerea, precum si celelalte acte de procedura privind solutionarea acesteia sunt scutite de taxa de timbru.
Art. 17. - (1) Strainul este obligat sa paraseasca teritoriul României în termen de 15 zile de la data la care dispozitia de parasire a teritoriului, pronuntata în hotarârea de respingere a cererii sale de acordare a statutului de refugiat, a devenit executorie.
(2) În cazul în care, din motive obiective, strainul nu poate parasi teritoriul României în termenul prevazut la alin. (1), Ministerul Administratiei si Internelor acorda acestuia dreptul de sedere în tara, în conditiile prevazute de reglementarile legale privind regimul strainilor în România.
(3) O noua cerere de acordare a statutului de refugiat poate fi depusa numai daca a fost pronuntata o hotarâre definitiva si irevocabila asupra cererii anterioare si numai daca sunt îndeplinite alternativ urmatoarele conditii:
a) pe parcursul procedurii de solutionare a cererii anterioare au aparut elemente noi care nu au putut fi prezentate, din motive neimputabile solicitantului, cu conditia ca aceste elemente sa nu fie rezultatul unor actiuni provocate în scopul obtinerii unei forme de protectie din partea statului român. Solicitantul este obligat sa faca dovada existentei noilor motive invocate si a imposibilitatii prezentarii lor cu ocazia solutionarii cererii anterioare;
b) au survenit transformari de ordin politic, social, militar sau legislativ în tara de origine, de natura a avea consecinte grave pentru solicitant.
(4) Solutionarea unei noi cereri depuse în conditiile alin. (3) se face de catre functionarul prevazut la art. 13 alin. (2), altul decât cel care s-a pronuntat în cadrul procedurii de solutionare a cererii anterioare.
(5) Hotarârea se pronunta în termen de 5 zile, numai în baza noii cereri depuse, motivate corespunzator, si a documentatiei prezentate anterior de solicitant si se comunica, în scris, de îndata acestuia.
(6) Hotarârea prin care se acorda accesul la solutionarea unei noi cereri de acordare a statutului de refugiat are ca efect si anularea dispozitiei de a parasi teritoriul României, prevazuta în hotarârea anterioara, solicitantul urmând sa beneficieze de drepturile prevazute la art. 14.
(7) Împotriva hotarârii prin care a fost respinsa ca inadmisibila o noua cerere de acordare a statutului de refugiat se poate face plângere.
(8) Solutionarea plângerii prevazute la alin. (7) se face potrivit prevederilor art. 16.

SECTIUNEA a 2-a Procedura accelerata

Art. 18. - (1) Fac obiectul procedurii accelerate:
a) cererile evident nefondate;
b) cererile persoanelor care, prin activitatea ori prin apartenenta lor la o anumita grupare, prezinta un pericol pentru siguranta nationala ori pentru ordinea publica în România;
c) cererile persoanelor care provin dintr-o tara unde, în general, nu exista risc serios de persecutie.
(2) De asemenea, pot face obiectul procedurii accelerate si cererile persoanelor care se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 4.
(3) Cererile de acordare a statutului de refugiat minorilor neînsotiti nu pot fi solutionate în procedura accelerata.
Art. 19. - (1) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat este considerata evident nefondata daca se constata:
a) lipsa de fundament a invocarii unei temeri de persecutie în tara de origine, în conditiile art. 2 alin. (1);
b) inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea în mod abuziv, cu rea-credinta, la procedura de acordare a statutului de refugiat.
(2) Lipsa de fundament a invocarii unei temeri de persecutie în tara de origine exista în urmatoarele cazuri:
a) solicitantul nu invoca nici o temere de persecutie în sensul art. 2 alin. (1);
b) solicitantul nu ofera date sau informatii în sensul ca ar fi expus unei temeri de persecutie ori relatarile sale nu contin detalii circumstantiale sau personale;
c) cererea este evident lipsita de credibilitate, în sensul ca relatarea solicitantului este incoerenta, contradictorie sau flagrant neadevarata fata de situatia din tara sa de origine;
d) solicitantul avea posibilitatea refugiului intern, recunoscuta si de Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati.
(3) Inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea abuziva la procedura de acordare a statutului de refugiat exista în toate cazurile în care solicitantul, fara a oferi o explicatie plauzibila, se afla în una dintre urmatoarele situatii:
a) a depus cererea sub o identitate falsa sau a prezentat documente false ori falsificate, sustinând ca sunt autentice;
b) dupa depunerea cererii, în mod deliberat a prezentat elemente false în legatura cu aceasta;
c) cu rea-credinta a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrainat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-si stabili o identitate falsa în scopul solicitarii si acordarii statutului de refugiat, fie pentru a îngreuna solutionarea cererii sale;
d) în mod deliberat a ascuns faptul ca a mai depus anterior o cerere pentru acordarea statutului de refugiat în una sau mai multe tari, în special atunci când s-a folosit de o identitate falsa.
e) a depus o cerere pentru acordarea statutului de refugiat, cu scopul evident de a împiedica punerea iminenta în executare a unei masuri dispuse de autoritatile competente, de scoatere din tara sau de expulzare, desi anterior dispunerii unei astfel de masuri a avut posibilitatea sa depuna o asemenea cerere;
f) a încalcat în mod flagrant obligatiile prevazute la art. 14;
g) a depus cererea pentru acordarea statutului de refugiat dupa ce anterior unei examinari, care contine garantiile procedurale adecvate si în conformitate cu prevederile Conventiei privind statutul refugiatilor, încheiata la Geneva la 28 iulie 1951, i s-a respins o astfel de cerere într-o tara terta sigura.
(4) Motivele enumerate la alin. (1) nu pot sa prevaleze temerii bine întemeiate de persecutie conform art. 2 alin. (1).
Art. 20. - (1) Sunt considerate tari în care în general nu exista risc serios de persecutie, în sensul art. 2 alin. (1), statele membre ale Uniunii Europene, precum si alte state stabilite, la propunerea Oficiului National pentru Refugiati, prin ordin al ministrului administratiei si internelor, pe baza urmatoarelor criterii:
a) numarul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat formulate de cetatenii tarii respective si coeficientii de acordare a acestui statut;
b) situatia respectarii drepturilor fundamentale ale omului;
c) functionarea principiilor democratice, a pluralismului politic si a alegerilor libere, precum si existenta unor institutii democratice functionale, care sa asigure garantarea si respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
d) existenta unor factori de stabilitate.
(2) Pot fi luate în considerare si alte criterii de evaluare decât cele prevazute la alin. (1).
(3) Cererea strainului care provine dintr-o tara în care în general nu exista un risc de persecutie este respinsa ca evident nefondata, cu exceptia cazului în care situatia de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arata existenta unei temeri bine întemeiate de persecutie în sensul art. 2 alin. (1); în acest caz solicitantul primeste accesul la procedura prevazuta la art. 7-17.
Art. 21. - (1) Functionarul prevazut la art. 13 alin. (2), dupa efectuarea interviului si analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat, se pronunta în termen de 3 zile de la primirea cererii.
(2) În cazul în care a fost pronuntata o hotarâre de respingere a cererii ca evident nefondata sau în temeiul art. 4, termenul de depunere a plângerii este de 2 zile de la comunicare.
(3) Plângerea este de competenta judecatoriei în a carei raza teritoriala se afla structura competenta a Oficiului National pentru Refugiati care a emis hotarârea si suspenda executarea dispozitiei de parasire a teritoriului.
(4) Instanta solutioneaza plângerea în termen de 10 zile si pronunta o hotarâre motivata, prin care: a) respinge plângerea pentru cel putin unul dintre motivele prevazute la art. 19 alin. (1); b) admite plângerea si dispune ca structura competenta a Oficiului National pentru Refugiati care a emis hotarârea sa analizeze cererea în procedura ordinara.
(5) Hotarârea instantei este definitiva si irevocabila.

SECTIUNEA a 3-a Procedura în cazul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat

Art. 22. - (1) Cererea depusa la organele teritoriale ale Ministerului Administratiei si Internelor dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat este înaintata de îndata structurii competente a Oficiului National pentru Refugiati, care o analizeaza si pronunta o hotarâre în termen de doua zile de la primire.
(2) Functionarul prevazut la art. 13 alin. (2), dupa efectuarea interviului si analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat, în raport cu datele privind situatia din tara de origine, poate hotarî:
a) acordarea unei forme de protectie si a dreptului de a intra în România, daca solicitantul se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 2, 3 sau 5;
b) acordarea dreptului de a intra în România si de a avea acces la procedura ordinara de solutionare a cererii sale de acordare a statutului de refugiat, daca cererea sa nu poate fi respinsa pentru unul dintre motivele prevazute la art. 19 alin. (1);
c) respingerea cererii ca nefondata.
(3) Împotriva hotarârii de respingere a cererii strainul poate depune o plângere în termen de doua zile de la comunicare.
(4) Plângerea se depune la structura Oficiului National pentru Refugiati care a emis hotarârea, care o înainteaza de îndata judecatoriei în a carei raza teritoriala se afla.
(5) Instanta solutioneaza plângerea în termen de 5 zile si pronunta o hotarâre motivata, prin care: a) respinge plângerea pentru cel putin unul dintre motivele prevazute la art. 19 alin. (1);
b) admite plângerea, dispune ca structura competenta a Oficiului National pentru Refugiati care a emis hotarârea sa analizeze cererea în procedura ordinara si permite accesul solicitantului în teritoriu.
(6) În cazurile prevazute la alin. (5) hotarârea instantei este irevocabila.
Art. 23. - (1) Strainul care solicita acordarea statutului de refugiat în România ramâne în zona de tranzit din punctul de control pentru trecerea frontierei de stat pâna la primirea hotarârii de aprobare a intrarii în România sau, dupa caz, pâna la ramânerea definitiva si executorie a hotarârii de respingere a cererii pentru acordarea statutului de refugiat, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de tranzit.
(2) Prin zona de tranzit, în sensul prezentei ordonante, se întelege suprafata situata la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinata stationarii persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, mijloacelor de transport si bunurilor pâna la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. În cazul aeroporturilor internationale, prin zona de tranzit se întelege suprafata situata între punctul de îmbarcare/debarcare si locul unde se efectueaza controlul pentru trecerea frontierei.
(3) Solicitantul statutului de refugiat poate fi cazat în centre speciale de primire si cazare aflate în apropierea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor si având regimul juridic al zonei de tranzit. (4) Solicitantul statutului de refugiat, cazat în centrele prevazute la alin. (3), beneficiaza gratuit de masa în natura, în urmatoarele conditii:
a) în limita a 3.645 calorii pentru solicitantul statutului de refugiat, major ori minor în vârsta de peste un an;
b) în limita a 4.505 calorii pentru solicitanta statutului de refugiat, însarcinata între lunile a V-a si a IX-a inclusiv sau care a nascut si nu alapteaza copilul, pentru o perioada de 12 luni de la nastere;
c) în limita a 4.800 calorii pentru solicitanta statutului de refugiat care a nascut si alapteaza copilul în vârsta de pâna la un an;
d) în limita a 1.190 calorii pentru fiecare copil în vârsta de 0-6 luni care se afla împreuna cu unul sau cu ambii parinti solicitanti ai statutului de refugiat; e) în limita a 1.650 calorii pentru fiecare copil în vârsta de 6-12 luni care se afla împreuna cu unul sau cu ambii parinti solicitanti ai statutului de refugiat.
(5) Persoanelor prevazute la alin. (4) nu li se aplica dispozitiile art. 14 alin. (2) referitoare la sumele cuvenite pentru masa.
(6) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (1), daca cererea nu este solutionata printr-o hotarâre definitiva si executorie, strainului i se permite intrarea în tara.
(7) Pe perioada în care se afla în punctul de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul statutului de refugiat are dreptul la asistenta juridico-sociala si la ajutoare umanitare din partea organizatiilor neguvernamentale cu atributii în materie de refugiati, precum si din partea reprezentantei din România a Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si, de asemenea, are drepturile si obligatiile prevazute la art. 14, cu exceptia celor care intra în contradictie cu prevederile acestei proceduri.

CAPITOLUL III Drepturile si obligatiile refugiatilor si ale persoanelor care au dobândit o forma de protectie

Art. 24. - (1) Acordarea statutului de refugiat sau a unei alte forme de protectie confera beneficiarului urmatoarele drepturi:
a) sa ramâna pe teritoriul României si sa obtina documentele corespunzatoare pentru dovedirea identitatii si pentru trecerea frontierei de stat. Au dreptul la document pentru trecerea frontierei de stat numai refugiatii si persoanele carora li s-a acordat protectie umanitara conditionata;
b) sa îsi aleaga locul de resedinta si sa circule liber, în conditiile stabilite de lege pentru strain;
c) sa fie angajat de persoane fizice sau juridice, sa exercite activitati nesalarizate, sa exercite profesiuni libere, sa efectueze acte si fapte de comert, precum si alte acte juridice, în conditiile legii;
d) sa îsi transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte tari, în vederea reinstalarii;
e) sa beneficieze de tratamentul cel mai favorabil de lege pentru cetatenii straini, în ceea ce priveste dobândirea proprietatilor mobiliare si imobiliare; f) sa beneficieze de protectia proprietatii intelectuale în conditiile stabilite de lege;
g) sa beneficieze de asigurari sociale, ajutor social si asigurari sociale de sanatate, în conditiile legii;
h) acces la toate formele de învatamânt, în conditiile legii;
i) sa beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetatenilor români în ceea ce priveste libertatea de a practica propria religie si de instruire religioasa a copiilor sai;
j) sa beneficieze de dreptul la protectie a datelor personale si a oricaror alte detalii în legatura cu cazul sau;
k) sa beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce priveste asociatiile cu scop apolitic si nelucrativ si sindicatele profesionale, în conditiile prevazute de lege pentru strain;
l) sa aiba acces liber la instantele de judecata si la asistenta administrativa;
m) sa nu fie expulzat sau returnat, cu exceptia cazurilor impuse de ratiuni de siguranta nationala sau de ordine publica, iar atunci când se dispun aceste masuri, cel în cauza sa nu poata fi trimis în teritorii unde viata sau libertatea i-ar fi amenintata, pe motive de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social sau opinii politice;
n) sa primeasca, la cerere, în limitele disponibilitatilor financiare ale statului, un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe tara, pentru o perioada de maximum 6 luni, daca, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenta necesare. Pentru motive bine întemeiate acest ajutor poate fi prelungit pentru înca o perioada de cel mult 3 luni.
(2) Minorii neînsotiti care nu au împlinit vârsta de 18 ani beneficiaza de aceeasi protectie oferita, în conditiile legii, minorilor români aflati în dificultate. (3) Fondurile banesti necesare în vederea acordarii ajutorului rambursabil prevazut la alin. (1) lit. n) sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
Art. 25. - Beneficiarul uneia dintre formele de protectie prevazute la art. 2, 3 sau 5 are urmatoarele obligatii:
a) sa respecte Constitutia României, legile si celelalte acte normative emise de autoritatile române;
b) sa aiba o conduita corecta si civilizata, sa respecte masurile stabilite de organele române competente în materie de refugiati si sa raspunda la solicitarile acestora;
c) sa evite provocarea oricaror stari conflictuale sau incidente cu populatia ori comiterea unor fapte ce pot intra sub incidenta legii penale;
d) sa se supuna regulilor privind regimul juridic al strainilor, în masura în care legea nu dispune altfel.
Art. 26. - (1) Persoana care a dobândit o forma de protectie are obligatia sa ramburseze ajutorul primit potrivit art. 24 alin. (1) lit. n), daca a realizat venituri care permit acest lucru, fara a fi afectata întretinerea sa si a familiei sale.
(2) Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat.

CAPITOLUL IV Încetarea, retragerea sau anularea unei forme de protectie

Art. 27. - (1) Forma de protectie acordata în temeiul art. 2, 3 sau 5 înceteaza atunci când beneficiarul ei:
a) s-a repus în mod voluntar sub protectia tarii a carei cetatenie o are; sau
b) dupa ce si-a pierdut cetatenia, a redobândit-o în mod voluntar; sau
c) a dobândit o noua cetatenie si se bucura de protectia statului a carei cetatenie a dobândit-o; sau
d) s-a restabilit în mod voluntar în tara pe care a parasit-o ori în afara careia a stat ca urmare a motivelor pentru care a obtinut forma de protectie; sau e) nu mai poate continua sa refuze protectia tarii a carei cetatenie o are datorita faptului ca împrejurarile în urma carora a dobândit una dintre formele de protectie prevazute la art. 2, 3 sau 5 au încetat sa existe si nu poate invoca, pentru a motiva acest refuz, motive imperioase ce se refera la persecutii anterioare; f) fiind o persoana fara cetatenie, este în masura sa se întoarca în tara în care avea resedinta obisnuita, nemaiexistând împrejurarile în urma carora a dobândit una dintre formele de protectie prevazute la art. 2, 3 sau 5.
(2) Prevederile alin. (1) lit. e) nu se aplica persoanei careia i s-a acordat una dintre formele de protectie prevazute la art. 2, 3 sau 5 si care, din motive imperioase ce se refera la persecutii anterioare, refuza protectia tarii a carei cetatenie o are.
(3) Prevederile alin. (1) lit. f) nu se aplica persoanei careia i s-a acordat una dintre formele de protectie prevazute la art. 2, 3 sau 5 si care, din motive imperioase ce se refera la persecutii anterioare, refuza sa se întoarca în tara în care în mod obisnuit îsi avea resedinta.
Art. 28. - (1) Forma de protectie acordata se anuleaza în urmatoarele situatii:
a) acordarea ei s-a facut în baza unor declaratii false sau a fost obtinuta de solicitant în mod fraudulos si nu exista alte motive care sa conduca la mentinerea formei de protectie acordate sau la acordarea unei alte forme de protectie;
b) dupa acordarea formei de protectie s-a descoperit ca strainul se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 4.
(2) Prevederile alin. (1) lit. b) se aplica numai în cazul strainului care a obtinut statutul de refugiat.
Art. 29. - (1) Functionarul prevazut la art. 13 alin. (2), din oficiu sau la propunerea uneia dintre institutiile cu atributii în domeniul securitatii nationale sau al ordinii publice, constata încetarea sau dispune anularea formei de protectie prin hotarâre motivata.
(2) Constatarea încetarii sau dispunerea anularii formei de protectie nu produce efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei cu privire la care a fost emisa hotarârea prevazuta la alin. (1).
(3) În functie de motivele care au stat la baza pronuntarii hotarârii de încetare sau anulare a formei de protectie, functionarul prevazut la art. 13 alin. (2) poate dispune, dupa caz, parasirea teritoriului.
(4) Împotriva hotarârilor prevazute la alin. (1) strainul poate face plângere în conditiile prevazute de prezenta ordonanta, dupa caz, în procedura ordinara sau în procedura accelerata.
Art. 30. - Daca ramâne în continuare pe teritoriul României, persoana careia i s-a retras ori i s-a anulat forma de protectie acordata se supune prevederilor legale privind regimul juridic al strainilor în România.

CAPITOLUL V Oficiul National pentru Refugiati

Art. 31. - (1) Autoritatea centrala responsabila de implementarea politicilor României în domeniul refugiatilor, precum si de aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante este Oficiul National pentru Refugiati din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, care:
a) are în componenta structuri centrale si teritoriale;
b) beneficiaza de fonduri bugetare proprii, seful sau având calitatea de ordonator de credite;
c) poate utiliza fonduri banesti sau bunuri materiale provenite din donatii si sponsorizari ori obtinute în baza unor acorduri interne sau internationale;
d) are personalitate juridica si sediul în municipiul Bucuresti;
e) este parte în procesele care au ca obiect cereri de acordare a unei forme de protectie potrivit procedurilor prevazute de prezenta ordonanta.
(2) Pentru aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante se vor înfiinta, prin ordin al ministrului administratiei si internelor, în subordinea Oficiului National pentru Refugiati, centre de primire si cazare a persoanelor solicitante ale statutului de refugiat si a refugiatilor.
(3) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înfiintarea, functionarea si întretinerea centrelor de primire si cazare se suporta din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, în functie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu aceasta destinatie de la bugetul de stat.
Art. 32. - Eliberarea documentelor prevazute la art. 14 lit. f) si a celor prevazute la art. 24 alin. (1) lit. a) este de competenta Oficiului National pentru Refugiati.
Art. 33. - Organizarea, functionarea si atributiile Oficiului National pentru Refugiati se vor stabili prin regulament aprobat prin hotarâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicarii prezentului act normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAPITOLUL VI Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 34. - (1) Dispozitiile prezentei ordonante se aplica fara discriminare pe motive de rasa, religie, tara de origine, cetatenie, handicap.
(2) Solicitantilor statutului de refugiat nu li se aplica sanctiuni penale pentru motivul intrarii sau sederii ilegale pe teritoriul României.
Art. 35. - Cererilor de acordare a statutului de refugiat sau a unei forme de protectie în temeiul art. 2, 3 sau 5, depuse înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonante, li se aplica în continuare dispozitiile Legii nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor în România, cu modificarile ulterioare. Art. 36. - (1) Statutul personal al strainului care a dobândit o forma de protectie în temeiul dispozitiilor prezentei ordonante este reglementat de legea tarii de origine.
(2) Drepturile care decurg din statutul personal, dobândite anterior de strainul caruia i-a fost acordata o forma de protectie în temeiul dispozitiilor prezentei ordonante, sunt recunoscute de statul român, în conditiile legii.
Art. 37. - Ministerul Administratiei si Internelor poate aproba refugiatului, în timpul sederii sale pe teritoriul României, în functie de gradul integrarii sale în societate, stabilirea domiciliului în tara, în conditiile reglementarilor legale privind regimul strainilor în România.
Art. 38. - Ministerul Administratiei si Internelor, prin intermediul Oficiului National pentru Refugiati, împreuna cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si cu celelalte institutii publice competente, initiaza si deruleaza, în conditiile legii, programe pentru integrarea sociala a strainilor care au dobândit una dintre formele de protectie prevazute la art. 1 lit. a) si b).
Art. 39. - Prezenta ordonanta intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 40. - În vederea aplicarii prezentei ordonante Ministerul Administratiei si Internelor va elabora norme metodologice, care vor fi aprobate prin hotarâre a Guvernului*), în termen de 60 de zile de la data publicarii prezentului act normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.
__________ *) A se vedea Hotarârea Guvernului nr. 622/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 18 iulie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 41. - La data intrarii în vigoare a prezentei ordonante se abroga Legea nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 5 aprilie 1996; Hotarârea Guvernului nr. 1.182/1996 pentru aplicarea Legii nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 26 noiembrie 1996; Hotarârea Guvernului nr. 322/2000, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 25 aprilie 2000; art. 7 si 8 din Hotarârea Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Român pentru Probleme de Migrari, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

NOTA: Reproducem mai jos prevederile art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 43/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, aprobata prin Legea nr. 176/2004, care nu sunt încorporate în textul republicat al Ordonantei Guvernului nr. 102/2000: "Art. IV. - Cererile depuse anterior intrarii în vigoare a prezentei ordonante se solutioneaza potrivit prevederilor în vigoare la data depunerii acestora." (Conform art. II din Ordonanta Guvernului nr. 43/2004, aceasta a intrat în vigoare la 60 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 31 ianuarie 2004).