In unele companii, lucrul acasa este deja o practica curenta, altele cocheteaza cu ideea. Fie ca este privita ca un mod prin care sa se permite angajatilor o echilibrare cat mai buna a vietii personale cu cea profesionala, fie ca este determinata de nevoia de a rearanja conceptul muncii pentru a face fata constrangerilor economice, munca de la distanta este foarte probabil sa capete o importanta din ce in ce mai mare.

Nu este vorba despre posturi a caror activitate sa fie prestata in intregime in alta parte decat la sediul companiei, ci de un numar de zile in care un angajat are libertatea sa ceara sa fie lasat sa munceasca intr-o alta locatie (de regula domiciliul).

Iata cateva probleme care impiedica "implementarea" acestui sistem:

1. Principala obiectie (venita in special din partea line managerilor) la introducerea unui asemenea sistem este de fapt o problema de incredere: cum pot avea garantia ca omul care munceste de acasa chiar munceste? Intr-o organizatie cu un sistem de monitorizare si evaluare a performantei sanatos, aceasta n-ar trebui sa fie o problema; omul care decide ca intr-o zi munceste de acasa are obiective clare, standarde de performanta monitorizabile. Rezultatul muncii sale (atat in termeni cantitativi, cat si calitativi) ar trebui sa fie singura preocupare a angajatorului; cum isi organizeaza angajatul orele de munca, cand si unde anume munceste este (sau ar trebui sa fie) putin important.

2. Este evident ca munca de la distanta nu poate fi performata decat daca angajatul are la dispozitie toate instrumentele si informatia de care are nevoie si in alt loc decat sediul companiei si daca ocupa o pozitie care ii permite absenta (temporara) din acel sediu; exista si pozitii care in mod obisnuit nu ar permite munca de la distanta, ocupantii lor putand totusi beneficia de acest tip de flexibilizare atunci cand sunt implicati in proiecte care temporar permit acest lucru (un raport mai stufos de realizat, o analiza, etc).

3. In orice industrie sau companie exista un numar de angajati care indeplinesc cele doua conditii de mai sus si angajati care nu; drept urmare, munca la distanta este un beneficiu care poate fi acordat numai unora; astfel, poate aparea o perceptie negativa, de lipsa de echitate – o deschidere a organizatiei catre programe de lucru flexibile poate atenua aceasta problema.

4. Protectia informatiei – trebuie tinut cont de faptul ca angajatul va folosi informatia companiei in afara sediului acesteia; aceasta inseamna un grad de pericol mai mare (pierdere, folosire neautorizata etc). Clasificarea informatiei si reguli foarte clare privitoare la utilizare reduc insa si acest risc.

5. Pastrarea intalnirilor si activitatilor in echipa: munca de la distanta poate afecta felul in care echipa functioneaza.

Articol aparut initial pe www.portalhr.ro. Puteti citi articolul original aici.