5 motive pentru care BNR va ajuta leul

Articol scris de Cristian Socol, Conferentiar Universitar si editor asociat la Revista de Economie Teoretica si Aplicata.

Nu este adevarat ca Banca Centrala se va uita pasiv la transformarea deprecierii leului dintr-un soc temporar intr-unul permanent. Banca Centrala nu-si poate permite lupta cu efectele unei deprecieri “permanente” de 5% pe cursul de schimb.

Ce argumente am:

1. Un scenariu de depreciere cu 5% a leului in raport de euro va avea efecte negative vizibile asupra economiei. Preturile de import vor creste, presiunea pe transferul acestor cresteri asupra preturilor producatorilor si consumatorilor finali interni fiind din ce in ce mai accentuata. Cresterea inflatiei va conduce la presiuni asupra cresterii salariilor nominale, cresterea costurilor cu forta de munca deteriorand eventuala competitivitate artificiala a exporturilor determinata de depreciere. De asemenea, mentinerea cursului de schimb la un nivel depreciat cu 5% fata de inceputul lunii mai poate cauza o crestere a somajului in randul firmelor importatoare mai mare decat reducerea somajului determinata de eventuala stimulare a exporturilor prin depreciere. Deprecierea va adanci lentoarea revenirii creditarii firmelor si populatiei, prin cresterea costului creditelor noi in valuta, cu efect negativ asupra cresterii economice.

2. Banca Nationala nu-si doreste concretizarea unui scenariu de crestere a riscului de neplata a creditelor catre sectorul bancar. Aparitia efectului de avutie si bilant exprimat prin reducerea venitului disponibil al debitorilor cu credite in euro va tensiona procesul de rambursare a principalului si dobinzilor la creditele contractate in valuta. Va mari problemele aparute in bilantul bancilor deindata de perioada intrarilor mari de capitaluri s-a incheiat.

3. Guvernatorul BNR si specialistii BNR cunosc (si au explicat foarte bine) ce se va intampla cu raportul de schimb leu / principale valute inca din 2008-2009, deindata ce Romania a incheiat perioada de intrari masive de capitaluri si, respectiv, aprecierea cursului de schimb. inclin sa cred ca incheierea ciclului de intrari mari de capitaluri este urmata de un puseu inflationist pe termen scurt (in principal datorita canalului cursului de schimb), ulterior scaderea inflatiei fiind determinata de recesiunea si asteptarile pesimiste din perioadele care urmeaza celor caracterizate de intrari mari de capitaluri…. O depreciere nominala relativ mare poate explica aceasta viziune. Daca intrarile mari de capitaluri se intind pe cativa ani, aprecierea reala din fiecare an tinde sa fie semnificativa, astfel ca aprecierea cumulata este de asemenea semnificativa, conducand la panta descendenta din acest grafic. Totusi, incheierea episodului de intrari mari de capitaluri rezulta intr-o depreciere reala cumulata chiar mai mare decat aprecierea cumulata. Literatura arata ca in marea majoritate a cazurilor deprecierea reala survine prin deprecierea nominala a monedei.(Mugur Isarescu, Finantarea dezechilibrului extern si ajustarea macroeconomica in conditiile crizei financiare. Cazul Romaniei, http://www.bnro.ro/Studii-3347.aspx)

Ceea ce vreau sa spun este ca specialistii BNR cunosteau ca tendinta de depreciere este inevitabila, ca urmare a caderii dramatice a intrarilor de capitaluri. si mai stiu – si eu cred ca au actionat si vor actiona in consecinta – ca panta de depreciere nu trebuie sa fie foarte abrupta, un asemenea proces destabilizand economia. De altfel, BNR are si mijloace sa faca asta. Oricum am vrea sa privim, nu trebuie uitat ca BNR are o rezerva valutara confortabila, de 38,5 miliarde euro (valuta plus aur), care acopera 8,4 luni de importuri (fata de 4-6 luni cat este recomandat) si care reprezinta 170% din datoria externa pe termen scurt a Romaniei, mult peste nivelul considerat sustenabil.

4. BNR nu va fi confortabila cu cresterea costurilor de finantare a datoriei publice. Analiza influentei deprecierii monedei nationale fata de EURO si USD asupra nivelului platilor de dobanda din bugetul de stat, prezentata in Strategia Fiscal Bugetara 2013-2015, www.mfinante.ro arata urmatoarele: Daca in scenariul de baza ponderea platilor de dobanda in PIB platite din bugetul de stat va creste de la 1,34% in anul 2011 la 1,55% in anul 2015, in scenariul alternativ ponderea platilor de dobanda in PIB va creste pana la 1,59% in anul 2015.

5. BNR va interveni sa apere unul dintre principalele efecte positive ale acordului incheiat cu creditorii internationali FMI CE BM in aprilie 2009 – stabilitatea cursului de schimb. BNR va duce cursul de schimb cat mai aproape de echilibru. Cursul de schimb de echilibru este estimat la 4,4-4,5 Ron pe euro.

Text preluat de pe www.contributors.ro