avocatnet.ro 
Sextus Julius Africanus, un crestin din secolul al III-lea, este primul care alege in 221 d. Chr. aceasta data pentru nasterea lui Iisus, care insa nu va fi celebrata inca multa vreme de catre ceilalti crestini, care preferau 6 ianuarie.
Pentru acceptarea datei de 25 decembrie propuse de Sextus Julius Africanus exista doua explicatii larg raspandite. Crestinii secolului al III-lea credeau ca facerea lumii a avut loc la echinoctiul de primavara , pe atunci plasat pe 25 martie. Prin urmare, noua creatie prin "intruparea lui Hristos" (conceptia), trebuia, in viziunea lor, sa aiba loc tot pe 25 martie, moment de la care, numarandu-se 9 luni, se obtinea data de 25 decembrie. Cealalta explicatie a fost ca, la aceasta data, in lumea romana, germanica si orientala se celebrau date de nastere ale zeilor pagani.
Biserica stia ca nu putea scoate in afara legii traditiile pagane cu privire la Craciun, asa ca s-a hotarat sa le adopte, punand data nasterii lui Iisus in acelasi timp cu cea a zeilor pagani. Astfel, pentru a imbina cultura anticrestina cu cea crestina si spre a-i converti pe oameni la crestinism, ziua de nastere a Zeului Soare a devenit ziua de nastere a Fiului lui Dumnezeu.
Pana in anul 350, cand Papa Iulius I a declarat sarbatoarea oficiala a nasterii lui Iisus pe 25 decembrie, crestinii au ignorat data calculata de Sextus Julius Africanus si au inceput sa celebreze Craciunul dupa calendarul iulian, pe 6 ianuarie, data solstitiului egiptean, cand era celebrata revarsarea apelor Nilului si in "cultele misterelor" locale nasterea "eonului" din fecioara. Tot atunci, grecii sarbatoreau nasterea zeului Dionis, zeul care, ca si Iisus, transforma apa in vin. Desi inca nu se numea Craciun, sarbatoarea nasterii lui Cristos avea o data oficiala la care sa fie celebrata.
La fixarea zilei de 25 decembrie ca data a sarbatorii Nasterii Domnului s-a avut in vedere probabil si faptul ca mai toate popoarele din antichitate aveau unele sarbatori solare care cadeau in jurul solstitiului de iarna (22 decembrie), sarbatori pe care Craciunul crestin trebuia sa le inlocuiasca.
Totodata, ziua de 25 decembrie poate avea si o conotatie simbolica, in legatura cu cursul anului solar. Aceasta deoarece Sf. Ioan Botezatorul a spus: "Aceluia (adica lui Iisus) se cade sa creasca, iar mie sa ma micsorez" (Ioan III, 30), s-a asezat sarbatoarea Nasterii lui la 24 iunie (momentul solstitiului de vara, cand zilele incep sa descreasca), iar Nasterea Mantuitorului la 25 decembrie, adica dupa solstitiul de iarna, cand zilele incep sa se mareasca.
Odata fixata la 25 decembrie, sarbatoarea Nasterii Domnului a atras dupa sine revizuirea si deplasarea sau fixarea datelor unui sir intreg de alte sarbatori, in general mai noi, care stau in dependenta cronologica de ea, si anume: Taierea-imprejur a Domnului, intampinarea Domnului, Bunavestire si Nasterea Sf. Ioan Botezatorul. Totodata, in legatura cu marele praznic, au luat nastere in calendarul rasaritean pomenirile unor sfinti mai importanti din Vechiul si din Noul Testament, grupate inainte si dupa data Nasterii Domnului, a caror vechime e atestata inca din secolul al IV-lea.
Sarbatoarea Nasterii a devenit, astfel, al doilea punct cardinal al anului bisericesc, dupa Sfintele Pasti.
Doina Elena 
spiridon vasilica
Comentarii articol (20)