avocatnet.ro 
Firește că polițistul care surprinde un infractor exact la locul faptei nu poate trece mai departe ca și cum n-ar fi observat ce se petrece. Iar asta chiar dacă legislația penală stabilește că pentru unele infracțiuni victima trebuie să facă plângere pentru ca infractorul să fie tras la răspundere.
Așadar, polițistul - sau, mai pe larg, organul de cercetare penală - care a prins infractorul în flagrant e obligat să constate săvârșirea acelei fapte. În mod normal, ați spune că această constatare a organului de cercetare este suficientă pentru a declanșa întregul mecanism al tragerii la răspundere, dar legislația penală vă contrazice într-o privință: pentru anumite infracțiuni, Codul penal impune ca victima să facă o plângere prealabilă pentru ca făptașul să fie judecat și pedepsit. În lipsa ei, nu se poate întâmpla nimic din toate acestea.
"În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală", prevede Codul penal.
Mai departe, în legătură cu făptuitorii prinși în flagrant, Codul de procedură penală prevede: "După constatarea infracţiunii flagrante, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată şi, dacă aceasta declară că face plângere prealabilă, începe urmărirea penală".
În caz contrar, dacă victima refuză - din varii motive - să facă această plângere, chiar dacă se admite că făptuitorul este vinovat, pentru că "a fost prins cu rața-n gură", el nu va putea fi tras la răspundere. De exemplu, dintre infracțiunile pentru care Codul penal cere o astfel de plângere amintim: amenințarea, hărțuirea, violul, violarea de domiciliu, abuzul de încredere, distrugerea, abandonul de familie etc.
Practic, vorbim de plângerea prealabilă fie în cazul unor fapte care nu reprezintă un real pericol pentru societate, fie de fapte care au în centru anumite valori atât de personale - viața privată, viața sexuală, spre exemplu - încât piedica aceasta în tragerea la răspundere este absolut necesară. Pentru prima categorie de fapte, ar trebui să ne imaginăm ce-ar însemna să fie trași la răspundere penală, judecați și condamnați toți cei care amenință alte persoane - o nebunie! Iar pentru cea de-a doua categorie de fapte, este ușor să ne imaginăm de ce victima unui viol nu ar vrea să treacă prin tot procesul de justiție, în urma celor întâmplate.
Dacă ţi-a plăcut această curiozitate legislativă, mai avem şi altele. Le găseşti pe toate aici.
Sandy11
Comentarii articol (2)