Interviu: Din culisele INM-ului: Ce înseamnă, de fapt, să fii auditor de justiție

"Unele seminare se întind pe durata a șase ore, iar între cursuri sunt pauze de cel mult 20 de minute. La finalul zilei te așteaptă acasă sau la cămin temele și deciziile de citit, iar a doua zi o iei de la început. Întreaga activitate este supusă evaluării -- atipică față de evaluarea cu care eram obișnuiți în facultate. Nota finală este compusă din zeci de alte note obținute pe parcursului întregului an, atât la examenele finale cât și în timpul orelor de seminar, pentru diverse lucrări sau acte. În final, în clasament departajarea auditorilor este făcută la miime. Celor care își doresc să urmeze această carieră le transmit să privească atent în interiorul lor și să stabilească cu certitudine ce anume îi îndeamnă pe acest drum", spune Georgiana Georgescu (foto stânga), judecător.

avocatnet.ro: INM în trei cuvinte ar fi...

Georgiana Georgescu: ...carusel, maraton și oportunitate. Cei doi ani au fost un carusel de sentimente și emoții. Entuziasm, epuizare, împlinire, dezamăgire, curiozitate, teamă, toate adunate într-un carusel care se învârtea atât de repede, încât erau momente când nu mai știai cine ești și de unde vii. Spun maraton pentru că la finalul celor doi ani mă simțeam ca și cum aș fi făcut înconjurul lumii cu un sac de pietre în spate, înghiontită permanent de laturile lor ascuțite, pentru ca la linia de finish să particip la loteria repartiției pentru efectuarea stagiaturii. Dar mi-a oferit în același timp oportunități la care nu mă gândeam. Am legat prietenii frumoase și am descoperit oameni deosebiți alături de care am împărtășit emoția afișării baremelor la examene și bucuria absolvirii.

avocatnet.ro: Cu ce idee despre a fi auditor de justiție ai intrat în INM și pe care realitatea ți-a dărâmat-o complet?

Georgiana Georgescu: Am pășit în aula Institutului, în prima zi, entuziasmată și plină de recunoștință. Am sperat să reușesc să aprofundez materiile pe care eu le consideram atunci ca fiind de bază: civilul și penalul, pentru a putea lua o decizie cu privire la cariera mea. Spun asta întrucât eu am fost unul dintre acei auditori care nu știau încă dinainte de admitere ce carieră să aleagă: judecător sau procuror. Pentru acest motiv, speram într-un fel să am oportunitatea de a mă descoperi.

Și spre surprinderea mea, nici civilul sau penalul nu le-am aprofundat, nici propria persoană nu am cunoscut-o mai bine. Am aflat în schimb că dreptul Uniunii Europene și Drepturile Omului reprezintă adevărate pietre de hotar în formarea auditorilor, că notele nu aduc fericirea (dar o întrețin) și că există viață și după articolul 6 CEDO.

Încerc să spun că civilul și penalul sunt atât de vaste, încât în primul an de formare inițială se pleacă de la premisa că suntem suficient de bine pregătiți, motiv pentru care efortul formatorilor se concentrează pe aspectele practice ale viitoarei cariere: citirea unui dosar, redactarea actelor.

În același timp, se pune accentul pe două materii puțin sau deloc învățate în facultate: Dreptul Uniunii Europene și Drepturile Omului. În privința acestora, volumul de informație care trebuie acumulat în primul an este considerabil chiar și pentru proaspătul auditor de justiție, în condițiile în care din acest punct de vedere, auditorii sunt destul de greu de impresionat.

avocatnet.ro: Se termină sau nu greutățile când intri în INM? Majoritatea aspiranților merg pe principiul că admiterea în INM este un soi de "luminiță de la capătul tunelului" și că toate grijile lor se vor termina când ajung acolo, toate se vor așeza frumos și ei vor respira timp de doi ani relaxarea deplină.

Georgiana Georgescu: Trebuie să recunosc că relaxarea și IMN-ul nu pot fi alăturate în aceeași propoziție, cu excepția acesteia, desigur. Îmi amintesc că pregătirea pentru admiterea la Institut a reprezentat o perioadă dificilă, a presupus mult efort și sacrificii, iar regăsirea pe lista celor admiși mi-a permis să răsuflu ușurată și să gândesc pentru un moment că ce a fost mai greu a trecut.

Și probabil că dintr-un anumit punct de vedere chiar am avut dreptate. Mă refer la faptul că aflându-mă în sălile de seminar ale Institutului, viitorul deja începea să prindă un contur mai bine definit, iar incertitudinile dispăruseră: știam cu siguranță că voi fi magistrat!

Dar sărbătoarea succesului a fost brusc întreruptă de teme și note, iar primul examen a fost clopoțelul de trezire, care m-a făcut să-mi dau seama că, la finalul Institutului, fiecare dintre noi va fi repartizat pentru efectuarea stagiului, iar acest loc e posibil să fie destul de departe de casă, de prieteni și de familie.

Poate ar fi util de adăugat și că unele seminare se întind pe durata a șase ore, iar între cursuri sunt pauze de cel mult 20 de minute. La finalul zilei te așteaptă acasă sau la cămin temele și deciziile de citit, iar a doua zi o iei de la început. De asemenea, întreaga activitate este supusă evaluării care, la rândul ei, este atipică față de evaluarea cu care eram obișnuiți în facultate. Nota finală este compusă din zeci de alte note obținute pe parcursului întregului an, atât la examenele finale cât și în timpul orelor de seminar, pentru diverse lucrări sau acte. În final, în clasament departajarea auditorilor este făcută la miime.

avocatnet.ro: Un sfat pragmatic pentru toți cei care aspiră la o carieră în magistratură?

Georgiana Georgescu: Celor care își doresc să urmeze această carieră le transmit să privească atent în interiorul lor și să stabilească cu certitudine ce anume îi îndeamnă pe acest drum. Pe întreaga perioadă de formare și ulterior, în carieră, se vor lovi de obstacole, reale sau imaginate, se vor găsi în cumpănă sau vor pune la îndoială alegerea făcută. Eu știu sigur că am trăit toate acestea. Am depășit momentele căutând în interiorul meu motivația de a deveni judecător, de a fi în slujba oamenilor.

avocatnet.ro: În afară de cursuri și examene, ce altceva mai poți face în anii aceștia? Există oportunități deschise pentru auditorii de justiție care vor să mai facă și altceva, pe lângă programul obișnuit al Institutului?

Georgiana Georgescu: Pe lângă lungile seminare și cursuri, IMN-ul oferă și posibilitatea de a călători, de a întâlni colegi auditori din alte state membre UE, de a descoperi alte sisteme de drept, alte perspective asupra formării viitorilor magistrați, dar și de a participa la competiții. Programul de schimb între auditorii de justiție, care se numește AIAKOS și presupune, pe de-o parte, găzduirea auditorilor străini pentru o perioadă de o săptămână în București, timp în care auditorii sunt implicați în felurite activități și vizite. A doua etapă presupune petrecerea unei săptămâni în statul membru pentru care s-a optat. Eu am participat la schimbul de experiență în Franța, în Bordeaux, iar săptămână petrecută acolo mi-a dat ocazia să cunosc foarte mulți oameni din tări precum Germania, Italia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Grecia,  să vizitez locuri noi și să îmi creionez o imagine asupra sistemelor de drept continental. Spre surprinderea legiuitorului, adaug că foarte mulți colegi auditori aveau vârste apropiate de a mea.

Experiența programului AIAKOS mi-a deschis apetitul pentru cunoaștere și interacțiune cu colegii din alte tări. Astfel, în anul al doilea de INM am prins curaj și m-am înscris la THEMIS, competiția organizată în fiecare an de către EJTN (European Judicial Training Network) între statele membre. Reticența de a mă înscrie în primul an a născut din teama de eșec, de vorbit în public într-o limbă străină și de supraaglomerare a programului deja solicitant al Institutului. Știu acum însă că m-aș fi privat de la o experiență unică, care mi-a consolidat încrederea în mine și spiritul de echipă și care mi-a permis să îmi ating limitele pe care singură le stabilisem.

Alături de celelalte două colege de echipă și sub îndrumarea doamnei formator Gabriela Florescu, am câștigat locul II la semifinala organizată la Lisabona în anul 2016 și am participat la finala concursului organizată la Bordeaux în același an.

Cred că INM-ul ar fi mai sărăc fără aceste programe, iar colegilor auditori le transmit să nu își refuze aceste experiențe dacă stăpânesc limba engleză și au reușit să cadă la pace cu dreptul Uniunii Europene și cu CEDO.

avocatnet.ro: Într-unul dintre proiectele cu modificări la legile justiției care nu a apucat încă să treacă toate probele focului până să intre în vigoare se regăsește și ideea de a face patru ani în INM. Comentarii pe marginea modificărilor propuse?

Georgiana Georgescu: Fără îndoială, programa cursurilor de formare a auditorilor de justiție ar putea fi îmbunătățită. Personal, apreciez al doilea an de pregătire practică la instanțe și parchete ca fiind deosebit de util în formarea inițială, deoarece îți permite să observi îndeaproape activitatea zilnică a magistraților, condițiile de lucru, interacțiunea între colegi, circuitul dosarului într-un parchet sau instanță, întocmirea efectivă a actelor. De asemenea, auditorii au ocazia să participe la ședințele de judecată și la efectuarea anchetelor judiciare, văzând astfel aplicate efectiv noțiunile învățate în facultate și aprofundate în Institut.

În plus, al doilea an de formare presupune deja și un stagiu scurt la un cabinet de avocatură și vizită la penitenciar, pentru a avea o imagine cât mai completă asupra întregului sistem de drept român. Apreciez că introducerea unor stagii de pregătire de câte de șase luni la penitenciare, cabinete de avocatură și un an la alte instituţii cu relevanţă pentru pregătirea profesională nu este de natură să influențeze capacitatea auditorilor de a exercita funcţia de judecător sau procuror, astfel cum se menționează în textul de modificare a Legii nr. 303/2004. Capacitatea de a exercita o asemenea funcție ar trebui testată cu ocazia admiterii la INM, iar nu după un an de cursuri și un an de practică la instanțe și parchete.

În orice caz, colegii magistrați au atras deja atenția legiuitorului asupra impactului pe care această modificare legislativă o va avea asupra întregului sistem, respectiv blocarea numirii în funcție a absolvenților INM pentru o perioadă de 2 ani, timp în care se anticipează pensionări numeroase, sporirea semnificativă a volumului de muncă, rezultând un act de justiție lent, care nu vine în întâmpinarea exigențelor CEDO și ale justițiabililor.

Însă, ar trebui menționat faptul că fac parte din acea categorie a magistraților cărora li s-a permis să acceadă extrem de rapid în carieră, într-un mod nemaiîntâlnit în alte state europene – cuvintele inițiatorului legislativ din preambulul modificărilor, motiv pentru care opinia mea ar putea fi ușor combătută cu argumentul tinereții și lipsei experienței de viață.

Pentru aceste motive, las plăcerea cititorilor de a decide singuri asupra oportunității modificărilor propuse.