Instanțele din România nu pot judeca reprezentanți ai UE. Dosarul penal intentat lui Frans Timmermans nu are acoperire legală

Lumea Justiției a publicat pe site-ul propriu o știre privind deschiderea unui dosarul penal împotriva acestor oficiali europeni, precum și împotriva lui Augustin Lazăr (procurorul general al României), printre alții. Totuși, ar trebui spus că demersul este inutil și nu are nicio acoperire legală, din moment ce în privința reprezentanții Uniunii Europene (inclusiv Angela Cristea) beneficiază de imunitate de jurisdicție pentru actele îndeplinite, în calitatea lor oficială, astfel că dosarul penal ar trebui clasat din start.

Imunitatea de jurisdicție se referă la faptul că organe precum procurorii sau instanțele nu își pot exercita puterea jurisdicțională asupra persoanelor care beneficiază de astfel de imunități (de exemplu, persoanele care beneficiază de imunitate nu pot fi trase la răspundere penală, nu se poate pune în mișcare o acțiune penală împotriva lor sau nu pot apărea în fața unei instanțe, pentru a fi judecați într-o cauză penală).

De o astfel de imunitate beneficiază membrii Uniunii Europene, menționați mai sus: această imunitate e prevăzută de Protocolul nr. 7 la Tratatele Uniunii Europene, privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene. Conform acestui protocol, funcționarii Uniunii Europene beneficiază de imunitate de jurisdicție pentru actele oficiale îndeplinite de aceștia. 

În plus, inclusiv Comisia Europeană a făcut declarații oficiale cu privire la această situație, unde au menționat imunitățile în cauză și faptul că singura entitate jurisdicțională competentă este Curtea de Justiție a Uniunii Europene, conform Digi24.

Având în vedere că dosarul penal este legat de raportul MCV, care este un act oficial, se aplică imunitățile în cauză. Acest lucru se întâmplă în ciuda a ceea ce au susținut cei de la Lumea Justiției, care și-au bazat argumentele care au stat la baza plângerii penale pe care tot ei au făcut-o (detalii mai multe site-ul acestora) pe prevederea din Codul penal conform căreia „legea penală română se aplică infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării de catre un cetățean străin sau o persoană fără cetățenie, contra statului român, contra unui cetățean român ori a unei persoane juridice române”. 

Totuși, articolul din Codul penal invocat este greșit. În această situație, aplicabil este tot Codul penal, dar împreună cu Codul de procedură penală și cu Protocolul nr. 7 la Tratatele Uniunii Europene, privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene. În primul rând, Codul penal prevede expres că imunitățile de jurisdicție vor fi respectate.

Mai exact, „legea penală nu se aplică infracțiunilor săvârșite de către reprezentanții diplomatici ai statelor străine sau de către alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaționale, nu sunt supuse jurisdicției penale a statului român”. Cum protocolul menționat mai sus face parte dintr-un tratat internațional la care România este parte, aceasta este prevederea relevantă, nu cea invocată de Lumea Justiției, în plângerea făcută.

Codul de procedură penală mai prevede că dosarele deschise în privința cărora nu se poate pune în mișcare acțiunea penală (adică, nu se poate aduce o acuzație, în mod oficial), se vor clasa.

Astfel, în ceea ce îi privește pe reprezentanții Comisiei Europene, față de aceștia nu se poate continua acțiunea penală și nu pot fi trimiși în judecată, ca urmare a imunităților de care ei beneficiază. Chiar și în cazul în care faptele infracționale ar exista, ele nu pot fi cercetate de procurori români.

În privința lui Augustin Lazăr, căruia nu i se aplică imunitățile menționate mai sus, rămâne de văzut ce se va întâmpla și ce va decide Parchetul. Deocamdată, nu există suficiente informații, pentru a ne referi și la acest caz particular.