Încetare CIM la vârsta de pensionare: O nouă discriminare în Codul muncii, ca urmare a modificărilor recente?

O decizie a Curții Constituționale din România (CCR) din 2018, o ordonanță de urgență a Guvernului din 2018 (ceva mai târziu) și o lege de aprobare a acestei ordonanțe, dată anul acesta. Altfel spus, o lămurire adusă de CCR și impusă pentru respectarea Codului muncii în așa fel încât să fie totul constituțional (în speță, nediscriminatoriu) și două acte normative venite ca să pună în aplicare această decizie - cel puțin la nivel de intenție. Acestea sunt cele trei elemente importante din discuția privitoare la încetarea de drept a contractului de muncă în cazul salariatelor care ajung la vârsta de pensionare.

În 2018, CCR a spus că trebuie să li se dea salariatelor posibilitatea să lucreze până la 65 de ani (vârsta de pensionare a bărbaților), dacă vor asta, iar Codul muncii ar trebui "să fie citit" astfel încât să li se dea posibilitatea salariatelor să continue raportul de muncă până la 65 de ani - dacă vor.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003 - Codul muncii și a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care sintagma «condiții de vârstă standard» nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani (...). Prin urmare, la vârsta de 63 de ani, femeia trebuie să aibă dreptul de a opta pentru continuarea raportului de muncă până la vârsta la care legea prevede încetarea de drept a contractului individual de muncă și pentru bărbați, respectiv 65 de ani", a spus Curtea în decizia nr. 387 din 5 iunie 2018.

Apoi, câteva luni mai târziu, Guvernul a emis OUG nr. 96/2018 și a făcut o completare la prevederea analizată de CCR din Codul muncii în decizia de mai sus și clarificat situația salariatei care îndeplinește stagiul minim de cotizare (15 ani) și vârsta standard de pensionare și vrea să mai muncească, până la 65 de ani, ca bărbații, în baza aceluiași raport de muncă: să facă o cerere de continuare a muncii, cu 60 de zile înainte, angajatorul fiind obligat să i-o accepte (a fost introdusă o prevedere expresă care interzice refuzul).

Ordonanța a ajuns în Parlament și a ieșit, anul acesta, cu prevederi modificate: cererea trebuie făcută în 30 de zile, deci într-un termen mai scurt. Legea nr. 93/2019, cea care aprobă această ordonanță, este în vigoare de la începutul lui mai, iar, pe lângă înjumătățirea termenului de la cererea de continuare a muncii, parlamentarii au mai venit cu o prevedere nouă în Codul muncii: cu 30 de zile înainte de îndeplinirea stagiului minim de cotizare și a vârstei standard de pensionare, salariatul poate să facă o cerere ca să continue munca, în baza aceluiași contract, încă maximum trei ani (cu posibilitatea de prelungire anuală, ulterior).

"Pe baza unei cereri formulate cu 30 de zile înainte de data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare (15 ani - n.red.) pentru pensionare și cu aprobarea angajatorului, salariatul poate fi menținut în aceeași funcție maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a contractului individual de muncă", scrie acum în Codul muncii, ca urmare a Legii nr. 93/2019.

În dreptul acestui amendament, deputații au scris că e necesar în Codul muncii "pentru similitudine cu funcția publică" (pagina proiectului devenit Legea nr. 93/2019 poate fi accesată aici). Să ne amintim aici de o lege din iunie 2018, prin care li s-a dat posibilitatea funcționarilor publici de a lucra și după împlinirea vârstei de pensionare şi a stagiului minim de cotizare, timp de maximum trei ani, în baza unei cereri făcute cu 60 de zile înainte de împlinirea acestor condiții (detalii, aici).

Numai că prevederea din Codul muncii citată mai sus nu este foarte clară din perspectiva persoanei vizate, sunt de părere Gabriela Ilie, managing associate, și Ana-Maria Vlăsceanu, senior consultant la Reff și Asociații SCA. Și, oricare ar fi persoana vizată -- că angajată, că angajat -- prevederea e problematică.

"Este neclar dacă dreptul de a fi menținut în aceeași funcție pe o perioadă maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare este reglementat:

- numai în favoarea salariaților bărbați, ipoteză în care se poate argumenta că Legea de Aprobare încalcă Decizia Curții Constituționale nr. 387/2018 și este, deci, neconstituțională, întrucât plasează bărbații într-o situație diferită față de femei în ceea ce privește condițiile de încetare a contractului de muncă;

- atât în favoarea bărbaților, cât și a femeilor, ipoteză în care această prevedere ar intra în conflict cu dispozițiile sus-citate, care consacră dreptul femeilor care îndeplinesc condițiile de vârstă standard de pensionare (mai redusă decât a bărbaților) și stagiu minim de cotizare de a continua activitatea până la împlinirea vârstei de 65 de ani exclusiv în baza manifestării lor de voință în acest sens (fără a avea nevoie de aprobarea angajatorului)", sunt de părere cele două.

Chestiunea a intrat în Codul muncii fără ca cineva să pună un semn de întrebare pe logica introducerii acestei noi prevederi, dacă se bate sau nu cap în cap cu cea care exista deja, pentru salariate, și nici pe constituționalitatea ei, dacă se referă numai la bărbați.

În încheiere, putem spune că dintr-o problemă ce părea tranșată în urma deciziei CCR și pansată în urma OUG nr. 96/2018, avem acum în Codul muncii, în urma Legii nr. 93/2019, o prevedere care va pune cu siguranță probleme în practică angajatorilor și pe care tot instanța constituțională sau una de interpretare o va tranșa.