UPDATE: Proiectele de legi ale justiției, republicate: Statutul magistraților, legea CSM și legea organizării judiciare vor fi înlocuite

Toate proiectele prezentate miercuri la Ministerul Justiției au fost reluate la începutul acestui an, cu scopul de a fi adoptate până la finalul anului 2022. Termenul asumat, prin calendarul din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, pentru intrarea în vigoare a acestor legi este trimestrul al doilea din 2023, însă, conform comunicatul MJ, sistemul judiciar are însă nevoie urgentă de aceste legi.

O nouă lege pentru statutul magistraților

Ministerul Justiției propune o lege nouă pentru magistrați, prin care va implementa numeroase decizii pronunțate de Curtea Constituțională a României, recomandări făcute de organisme europene, dar și chestiunea atacării în justiție a actului de revocare din funcție, pentru care România a fost criticată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cazul fostului procuror general Kövesi.

Noua lege va cuprinde aspecte esenţiale privind concursul pentru admiterea în magistratură, cum sunt etapele şi probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor şi posibilitatea de contestare a fiecărei probe, precum și condițiile transferului judecătorilor, condițiile încetării detașării.

Vor fi eliminate modalitățile alternative de intrare în magistratură fără concurs (de exemplu, prin interviu), cu excepția magistraților pensionați care pot fi reîncadrați fără concurs după pensionare numai la instanțe sau parchete care nu pot funcționa normal din cauza numărul mare de posturi vacante.

Va fi reglementată, în mod expres, posibilitatea procurorului revocat din funcția de conducere de rang înalt de a ataca decretul Președintelui României de revocare din funcție la instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile. În cadrul procesului, instanţa va putea verifica legalitatea şi temeinicia propunerii ministrului justiţiei de revocare din funcţia de conducere; ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, s-a prevăzut că Preşedintele României poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din funcţiile de conducere de rang înalt, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

Sunt avute în vedere, printre altele: stabilirea duratei minime a stagiilor de practică care trebuie efectuate de către auditorii de justiţie, introducerea testării psihologice a absolvenţilor la Institutul Național al Magistraturii, înainte de susţinerea examenului de absolvire, lărgirea competenței judecătorilor stagiari, crearea cadrului legal de a opta la înscrierea examenului de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pentru două specializări, clarificarea răspunderii magistraților, redefinirea abaterii disciplinare, instituirea de criterii pentru reținerea gravei neglijențe ș.a.

Practic, vorbim de completări și clarificări pe aspectele conținute de legea actuală, dar și de revenirea la unele aspecte existente anterior anului 2018.

O nouă lege pentru organizarea judiciară

Și actuala Lege 304/2004 ar urma să fie înlocuită. Din proiectul de lege republicat a fost eliminată prevederea referitoare la desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, în condițiile ea a fost suprimată prin Legea nr. 49/2022, intrată în vigoare în martie 2022.

Alte aspecte prevăzute de proiectul de lege: se clarifică auditarea externă pentru sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor; asigurarea unei reprezentări adecvate a conducerii instanțelor și parchetelor în cadrul colegiilor de conducere, realizarea actului managerial fiind în responsabilitatea conducătorilor instituțiilor judiciare; o nouă componență a colegiilor de conducere din cadrul instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea; de asemenea, în premieră, atunci când există un volum ridicat de activitate la nivelul unei secții care soluționează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluționarea acestora într-un termen optim şi previzibil, colegiul de conducere al instanței va putea dispune temporar participarea în complet a unor judecători de la alte secții decât cea penală ș.a.

Și CSM-ul va avea o nouă lege

Și Legea 317/2004 va fi înlocuită. Proiectul extinde sfera titularilor acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, prin revenirea parțială la sistemul existent anterior intervențiilor legislative operate în anul 2018. Conform proiectului, acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de un judecător se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar sau de președintele ICCJ. Acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de procurori se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar, sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ. Noii titulari nu dobândesc putere de decizie cu privire la sancționarea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare revenindu-i CSM.

Atenție! Proiectele de legi inițiate de Ministerul Justiției trebuie adoptate de Guvern și apoi supuse votului Parlamentului. Ulterior, ele trebuie să primească semnătura șefului statului și să fie publicate în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.