Secretul succesului: time management sau self management?

Cunoscut sub numele de Experimentul bezelei (The Marshmallow Experiment), testul a fost aplicat de Mischel mai întâi pe un eșantion de copii preșcolari, cu vârste cuprinse între patru și șase ani. Aceștia au fost supuși tentației de a mânca o bezea care le-a fost pusă la dispoziție sau de a rezista timp de 15 minute fără să o mănânce, pentru a primi încă una. Un copil din trei a reușit să aștepte, adică să amâne recompensa și, implicit, să o dubleze. La aproape două decenii de la experiment, psihologul a analizat parcursul personal, social și profesional pe care l-au avut subiecții.

Constatarea uimitoare a fost că participanții care dovediseră autocontrol aveau semnificativ mai mult succes în toate domeniile existenței lor. Reluarea experimentului și aplicarea lui pe alte categorii de vârstă a condus la rezultate similare, întărind ipoteza că antrenarea autocontrolului este cheia reușitei în viață. 

Multă vreme, succesul a fost pus în mare măsură pe seama capacității de gestionare a timpului, oamenii concentrându-se asupra dezvoltării acestei abilități. Apărută în contextul Revoluției industriale, teoria managementului timpului s-a axat pe ideea de maximizare a eficienței în muncă. Astfel, strategia principală promovată într-o primă etapă a fost unidrecțională, urmărind cele mai bune modalități prin care putem face lucrurile mai repede, pentru a câștiga timp.

Într-o fază ulterioară, perspectiva asupra conceptului de time management a fost rafinată, prin contribuția lui Stephen Covey. Cartea sa “Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace” a devenit foarte populară și a atras atenția prin introducerea unei viziuni bidirecționale, în care sarcinile de lucru sunt organizate în funcție de urgența și importanța lor. Pe baza celor două criterii fundamentale, activitățile primesc un scor și sunt prioritizate.

Numai că noua teorie și-a dovedit, la rândul său, limitele, deoarece s-a ajuns și de această dată la observația că managementul timpului este, de fapt, un construct artificial. Timpul curge oricum, indiferent de abordarea noastră. Prioritizarea nu generează nici ea timp suplimentar – o iluzie care îi seduce pe oameni, ci doar te ajută să “iei cu împrumut” timp sau să jonglezi cu el.

Așa se face că, în momentul de față, există o perspectivă tridimensională asupra timpului, în care nu contează doar urgența și importanța lucrurilor, ci și semnificația lor, încărcătura simbolică. Este o conștientizare a faptului că timpul nu are doar o componentă logică, legată de planificarea activităților din cursul unei zile, de conceperea unui calendar pe termen scurt, mediu sau lung, de folosirea unor aplicații specifice pentru monitorizarea timpului ș.a.m.d.

Intervine în discuție și o componentă emoțională, a cărei relevanță își spune cuvântul în deciziile noastre cotidiene. Din această perspectivă, timpul înseamnă alegeri pe care le facem și replica “Nu am timp pentru X (activitate sau persoană)”, folosită frecvent cu rol de scuză, se traduce prin “X nu reprezintă o prioritate pentru mine”. Cu alte cuvinte, managementul timpului este mai degrabă despre ceea ce nu faci și îți permiți, din punct de vedere emoțional, să refuzi. În realitate, mereu spunem “nu” la câte ceva, exact atunci când spunem “Da” altor lucruri.

Pe cale de consecință, adevărata problemă cu impact asupra reușitei noastre în viață nu ține de time management, ci de self management, adică de maniera în care îți gestionezi sinele. Raportarea la timp este doar o parte din această ecuație complexă. Pentru oricare dintre noi, timpul reprezintă o resursă finită. De aceea, contează mult mai mult să accepți că sunt factori pe care nu îi poți controla. În schimb, ce poți face este să te concentrezi asupra a ceea ce depinde de tine. Când îți asumi responsabilitatea pentru propria persoană, chiar și timpul devine mai elastic și se dilată în funcție de ceea ce pui în el. Fiecare moment trăit poate fi alegerea ta, iar această senzație echivalează cu recâștigarea puterii personale.

Autogestionarea se asociază cu mai multe concepte și presupune, printre altele, cultivarea inteligenței emoționale. Se poate vorbi despre mai multe paliere ale self managementului, menite să modeleze comportamentele noastre curente. A te preocupa de acest proces înseamnă, practic, să îți creezi, cu fiecare acțiune, viața pe care o dorești: să aloci timpul necesar activităților care îți fac plăcere (jocul pe calculator, ieșirile cu prietenii, plimbările, ascultatul muzicii etc.); să te ocupi de igiena personală și de dietă; să faci exerciții fizice de întreținere a sănătății și a tonusului; să acorzi atenție factorilor de stres din viața ta, având în vedere faptul că stresul este cauzat deopotrivă de acțiuni și de inacțiuni, precum lipsa somnului, dezordinea din spațiul în care locuiești sau amânarea unui proiect.

Rezultatele preocupării constante pentru gestionarea sinelui se reflectă vizibil în atitudinea noastră față de propria persoană și față de cei din jur. Să ai aptitudini de self management înseamnă, în linii mari, să fii o persoană răbdătoare, un bun ascultător, o fire nereactivă, percepută drept politicoasă și înțeleaptă în majoritatea contextelor.

Elementele de self management se regăsesc și în sfera profesională, unde există de asemenea factori pe care nu îi putem controla: volumul prea mare de muncă, numeroasele sarcini mai puțin importante dar consumatoare de timp, neînțelegerile din cadrul echipei, lipsa feedback-ului constructiv din partea colegilor sau a superiorilor și toată gama de resurse limitate. De aceea, este indicată și aici o abordare flexibilă, centrată asupra propriei persoane – singura zonă în care poti deține controlul absolut.

Ce e de făcut, concret: poți decide cum colaborezi cu fiecare persoană în parte, poți anticipa și evita eventualele probleme, situații tensionate sau conflicte; poți alege să rezolvi situațiile apărute, în loc să te plângi; poți să îți monitorizezi performanțele în timp ce acumulezi experiență, să te asiguri că înțelegi corespunzător care sunt așteptările pe care le au ceilalți de la tine și, în general, să urmărești obținerea acelei stări de flow, când te simți în cea mai bună formă, îți accesezi cea mai bună versiune și acționezi pe măsură.

Există recomandări adresate și managerilor interesați să susțină procesul de autogestionare al subordonaților. Aceștia vor fi mai angajați în ceea ce fac și vor reuși să lucreze nu neapărat mai mult, dar mai inteligent, într-un cadru care le asigură următoarele: obiective clare, informare transparentă, feedback imediat, proces clar de luare a deciziilor, proceduri explicite de soluționare a conflictelor și, nu în ultimul rând, corelarea sarcinilor de lucru repartizate cu abilitățile celor implicați.

Ideea unor conexiuni între succes și capacitatea de autogestionare prin intermediul inteligenței emoționale este surprinsă și de Henry Ford, care afirmă: “Dacă există vreun secret al succesului, el se află în abilitatea de a înțelege punctul de vedere al celeilalte persoane și de a vedea lucrurile atât din perspectiva sa, cât și din a ta”. Acesta poate fi considerat un canon important al simțului comun, confirmat în interacțiunile noastre de zi cu zi.

Păstrând atenția asupra propriei persoane, a învăța să îți asumi responsabilitatea deplină pentru tot ce ține de tine înseamnă să urmezi principii de tipul: 

1. Privește tot ce ți se întâmplă ca pe o provocare ce contribuie la evoluția ta, într-un fel sau altul
2. Întreabă-te frecvent dacă acțiunile tale te apropie de aspirațiile pe care le ai și de viața pe care o dorești
3. Gândește o strategie pentru fiecare zi în parte și planifică viitorul, dar fă în așa fel încât să trăiești în prezent și să te bucuri de ce îți oferă
4. Concurează cu tine însuți pentru a-ți atinge potențialul
5. Când te frămânți pentru ceva ce ai de făcut, rezolvă lucrul acela cât mai repede, astfel încât să nu îți mai distragă atenția
6. Fă lucrurile cât de bine poți din prima, pentru a nu fi pus mai târziu în situația de a le repara
7. Fă un obicei din a duce totul la bun sfârșit.

Dacă pare complicat să aplici toate ideile simultan, le poți aborda pe rând, ca pe directive punctuale pentru fiecare din zilele săptămânii. Încearcă să urmărești, în decursul unei săptămâni, în ce măsură comportamentele tale corespund acestor principii. Cu timpul, vei putea să le implementezi și să obții rezultate.

Stă în puterea ta să trăiești așa chiar de azi și să nu aștepți data de 1 ianuarie pentru a-ți fixa rezoluții care să te facă mai fericit sau să îți aducă succesul! Între noi fie vorba, se pare că 92% din rezoluțiile fixate de oameni la trecerea dintre ani nu ajung să se îndeplinească, fapt evidențiat de un studiu realizat recent de Scranton University, Pennsylvania. Deci nu aștepta să mai treacă încă un an pentru a avea acea viața reușită la care visezi!

Psihologul și psihoterapeutul sunt profesioniștii care propun un demers științific onest și ghidează omenirea către cunoaștere de sine, evoluție, echilibru, fericire. Antrenați să nu avem prejudecăți, să analizăm orice perspectivă, să căutăm partea bună din orice situație și persoană, să fim optimiști și disponibili. Să fim oameni! Pe Andrei îl găsiți aici.